duminică, 31 decembrie 2017
Pornim la drum pe dealul poetic, prin ninsoare
Pe-o sanie, cu tine, pe undeva, departe,
O clipă m-aș întoarce în iarna cu povești,
Răsfoind cu dragoste, așa, ca într-o carte,
File prinse-n doruri de când spui că iubești.
Lejer, în cafeneaua aceea de la periferie
Te-aștept în seara ninsă, tăcut, la o cafea,
Printr-o fereastră crem, văd alba feerie,
Pe strada veche apari, surâs de catifea.
Pornim la drum pe dealul poetic, prin ninsoare,
Pe-o doalmă ne privește, surprins, un urs polar,
Stoluri de păsări din desișuri iar încep să zboare,
Trecem rostind cuvinte pe lângă palatul de cleștar.
Și caii albi ca neaua ne poartă prin povești...
Și glasurile noastre line răsună peste văi,
E-atâta duioșenie când tu aproape-mi ești...
Și-o lacrimă de dor o simt, adânc, în ochii tăi.
Dan Lucian Corb 31 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
O clipă m-aș întoarce în iarna cu povești,
Răsfoind cu dragoste, așa, ca într-o carte,
File prinse-n doruri de când spui că iubești.
Lejer, în cafeneaua aceea de la periferie
Te-aștept în seara ninsă, tăcut, la o cafea,
Printr-o fereastră crem, văd alba feerie,
Pe strada veche apari, surâs de catifea.
Pornim la drum pe dealul poetic, prin ninsoare,
Pe-o doalmă ne privește, surprins, un urs polar,
Stoluri de păsări din desișuri iar încep să zboare,
Trecem rostind cuvinte pe lângă palatul de cleștar.
Și caii albi ca neaua ne poartă prin povești...
Și glasurile noastre line răsună peste văi,
E-atâta duioșenie când tu aproape-mi ești...
Și-o lacrimă de dor o simt, adânc, în ochii tăi.
Dan Lucian Corb 31 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
joi, 28 decembrie 2017
Neaua ce se lasă pe câmpurile-ntinse
Neaua ce se lasă pe câmpurile-ntinse
Cu lacrimi presărată, de cântece atinse,
Cu gândul iar mă duce la casa dintr-un sat,
Acolo unde-n doruri noi ne-am legănat.
E noapte și-i tristețe, cărarea e pustie
Și suflă vântul aprig și-atâta poezie
E-n fiecare clipă în care mi te-admir
Iubindu-mă în taină, tu, dulce trandafir.
Așteaptă-mă, tăcută, prin adieri de nea,
Privește zbor de păsări pe cer de catifea,
Îngăduie-mi sub licăr neasemuit de stele
Să îți destăinui sentimente, gândurile mele.
Adu și felinarul, hai, luminează-mi calea,
Alină-mi tu, o, lină, frământările, jalea,
Din margini de pădure zărescu-ți chipul blând
Și-naintez prin neauă, spre tine, lăcrimând.
Dan Lucian Corb 28 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Cu lacrimi presărată, de cântece atinse,
Cu gândul iar mă duce la casa dintr-un sat,
Acolo unde-n doruri noi ne-am legănat.
E noapte și-i tristețe, cărarea e pustie
Și suflă vântul aprig și-atâta poezie
E-n fiecare clipă în care mi te-admir
Iubindu-mă în taină, tu, dulce trandafir.
Așteaptă-mă, tăcută, prin adieri de nea,
Privește zbor de păsări pe cer de catifea,
Îngăduie-mi sub licăr neasemuit de stele
Să îți destăinui sentimente, gândurile mele.
Adu și felinarul, hai, luminează-mi calea,
Alină-mi tu, o, lină, frământările, jalea,
Din margini de pădure zărescu-ți chipul blând
Și-naintez prin neauă, spre tine, lăcrimând.
Dan Lucian Corb 28 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
luni, 25 decembrie 2017
Contează darul tău de Crăciun
Contează darul tău de Crăciun,
O vorbă blândă, o alinare, un gând bun,
Un nobil gest, un cadou unui orfan,
Un ajutor celor însingurați, un ban.
Contează să dăruiești cu sufletul
Și să primești acolo, colindul, cântecul,
Vezi bucuria din ochii unui copil, duios,
Azi s-a născut Domnul nostru Hristos.
Contează să-i înțelegi pe cei de aproape,
Simte magia sărbătorilor, fulgi pe pleoape,
Ca-ntr-o poveste iubirea să te cuprindă,
Liniștea interioară-n armonii să te surprindă.
Contează darul tău de Crăciun,
O vorbă blândă, o alinare, un gând bun,
Colind se-aude sub steluțe argintii,
Sănătos și împlinit ca om să fii!
Dan Lucian Corb 25 decembrie 2017
Carte 12 DLC Crăciun Fericit, omule drag!
O vorbă blândă, o alinare, un gând bun,
Un nobil gest, un cadou unui orfan,
Un ajutor celor însingurați, un ban.
Contează să dăruiești cu sufletul
Și să primești acolo, colindul, cântecul,
Vezi bucuria din ochii unui copil, duios,
Azi s-a născut Domnul nostru Hristos.
Contează să-i înțelegi pe cei de aproape,
Simte magia sărbătorilor, fulgi pe pleoape,
Ca-ntr-o poveste iubirea să te cuprindă,
Liniștea interioară-n armonii să te surprindă.
Contează darul tău de Crăciun,
O vorbă blândă, o alinare, un gând bun,
Colind se-aude sub steluțe argintii,
Sănătos și împlinit ca om să fii!
Dan Lucian Corb 25 decembrie 2017
Carte 12 DLC Crăciun Fericit, omule drag!
vineri, 22 decembrie 2017
joi, 21 decembrie 2017
Șoptindu-ne din cărți, cuvinte limpezii
E noapte, peste câmpuri mai fulguie și-i ger,
O lacrimă în taină prin suflet îmi suspină,
Se văd câteva stele ce licăresc pe cer,
În nostalgia ta caut cea mai frumoasă rimă.
Mestecenii ce-s ninși mi-alină întristarea,
La masa din odaie parcă te văd citind,
Cu-atâta duioșie, eu îți aud chemarea
Și mă topesc iubire, de dorul tău, iubind.
Același vechi pian cu clapele în rânduri
Îmi îndulcește visul în care mă strecor,
Tu plimbă-te agale prin ale mele gânduri
Și dacă vrei, dansează, e-un cânt în do minor.
Până în clipa-n care va fi să ne vedem
Șoptindu-ne din cărți, cuvinte limpezii,
Îți las o adiere aici, într-un poem
Și te aștept, duioasă, în calea mea să vii.
Dan Lucian Corb 21 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
O lacrimă în taină prin suflet îmi suspină,
Se văd câteva stele ce licăresc pe cer,
În nostalgia ta caut cea mai frumoasă rimă.
Mestecenii ce-s ninși mi-alină întristarea,
La masa din odaie parcă te văd citind,
Cu-atâta duioșie, eu îți aud chemarea
Și mă topesc iubire, de dorul tău, iubind.
Același vechi pian cu clapele în rânduri
Îmi îndulcește visul în care mă strecor,
Tu plimbă-te agale prin ale mele gânduri
Și dacă vrei, dansează, e-un cânt în do minor.
Până în clipa-n care va fi să ne vedem
Șoptindu-ne din cărți, cuvinte limpezii,
Îți las o adiere aici, într-un poem
Și te aștept, duioasă, în calea mea să vii.
Dan Lucian Corb 21 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
marți, 19 decembrie 2017
Îmi ești dor despletit în cuvinte
Ninge mărunt iar pe câmpul întins
Din depărtare o vioară suspină,
Tăcut, lăcrimez de-o șoaptă atins,
Mestecenii-n vânt se tot clatină.
Îmi ești dor despletit în cuvinte
Și-ți simt adierea în suflet iubind,
Îți dărui duioasele-mi simțăminte,
Cu tine frumosul ades îl cuprind.
Se lasă-nserarea și fulgii tot vin,
Prin preajmă trec sănii de-argint,
Rămâi lângă mine în visul meu lin
Și-ngăduie-mi să-ți fiu dulce alint.
Ador limpezimea din ochii tăi verzi
Și clipele-n care de doruri vorbim,
Topește-mă-n sărutări de zăpezi
Și-apoi din cuvinte să-nmugurim.
Dan Lucian Corb 20 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Din depărtare o vioară suspină,
Tăcut, lăcrimez de-o șoaptă atins,
Mestecenii-n vânt se tot clatină.
Îmi ești dor despletit în cuvinte
Și-ți simt adierea în suflet iubind,
Îți dărui duioasele-mi simțăminte,
Cu tine frumosul ades îl cuprind.
Se lasă-nserarea și fulgii tot vin,
Prin preajmă trec sănii de-argint,
Rămâi lângă mine în visul meu lin
Și-ngăduie-mi să-ți fiu dulce alint.
Ador limpezimea din ochii tăi verzi
Și clipele-n care de doruri vorbim,
Topește-mă-n sărutări de zăpezi
Și-apoi din cuvinte să-nmugurim.
Dan Lucian Corb 20 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
duminică, 17 decembrie 2017
În iarna cu povești, de tine-nduioșat
În iarna cu povești, de tine-nduioșat
Pornesc la drum prin visul argintiu,
Ninsoarea-i blândă, se lasă peste sat,
Ca-ntr-un poem, mi-e sufletul pustiu.
Un când duios pe-acorduri de chitară
Se-aude-n deal, cărări înzăpezite
Eu le străbat cu dor spre tine iară,
Mi-s lacrimile grele, limpezite.
Curând la poarta ta voi poposi,
Cu un colind mă vei primi în casă,
Lângă brăduțu-mpodobit îți voi șopti
Că te ador, mă vei pofti la masă.
În iarna cu ninsori peste păduri,
Ne vom destăinui a dor și a iubire,
Iar din romanticele mele partituri
Îți voi cânta a lin și-a dăruire.
Dan Lucian Corb 17 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Pornesc la drum prin visul argintiu,
Ninsoarea-i blândă, se lasă peste sat,
Ca-ntr-un poem, mi-e sufletul pustiu.
Un când duios pe-acorduri de chitară
Se-aude-n deal, cărări înzăpezite
Eu le străbat cu dor spre tine iară,
Mi-s lacrimile grele, limpezite.
Curând la poarta ta voi poposi,
Cu un colind mă vei primi în casă,
Lângă brăduțu-mpodobit îți voi șopti
Că te ador, mă vei pofti la masă.
În iarna cu ninsori peste păduri,
Ne vom destăinui a dor și a iubire,
Iar din romanticele mele partituri
Îți voi cânta a lin și-a dăruire.
Dan Lucian Corb 17 decembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
joi, 14 decembrie 2017
marți, 12 decembrie 2017
duminică, 10 decembrie 2017
vineri, 8 decembrie 2017
joi, 7 decembrie 2017
miercuri, 6 decembrie 2017
marți, 5 decembrie 2017
luni, 4 decembrie 2017
duminică, 3 decembrie 2017
sâmbătă, 2 decembrie 2017
vineri, 1 decembrie 2017
miercuri, 29 noiembrie 2017
marți, 28 noiembrie 2017
luni, 27 noiembrie 2017
duminică, 26 noiembrie 2017
sâmbătă, 25 noiembrie 2017
vineri, 24 noiembrie 2017
joi, 23 noiembrie 2017
Pe-o cărare pustie cad frunze de tei
Pe-o cărare pustie cad frunze de tei,
Ca-n poezie lină visez ochii tăi,
Îți dărui o șoaptă de dor și argint,
Privirea-ți duioasă până-n suflet o simt.
Și cântecul toamnei l-aud peste câmp,
Adus de departe pe aripi de vânt,
Se lasă-nserarea și-ncepe să plouă,
Mi te-aș cuprinde cu brațe-amândouă.
Ți-aș citi câteva versuri din antologii
Și ți-aș propune cântec să-mi fii,
Într-o simplă odaie la vechiul pian
Să-ți văd dulce surâs pe chip diafan.
Pe-o cărare pustie cad frunze de tei,
Hai, vino-n albastrul ochilor mei,
Nu-ți fie teamă, e doar lacrima mea...
Lasă-mi pe buze stropi de cafea.
Dan Lucian Corb 23 noiembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Ca-n poezie lină visez ochii tăi,
Îți dărui o șoaptă de dor și argint,
Privirea-ți duioasă până-n suflet o simt.
Și cântecul toamnei l-aud peste câmp,
Adus de departe pe aripi de vânt,
Se lasă-nserarea și-ncepe să plouă,
Mi te-aș cuprinde cu brațe-amândouă.
Ți-aș citi câteva versuri din antologii
Și ți-aș propune cântec să-mi fii,
Într-o simplă odaie la vechiul pian
Să-ți văd dulce surâs pe chip diafan.
Pe-o cărare pustie cad frunze de tei,
Hai, vino-n albastrul ochilor mei,
Nu-ți fie teamă, e doar lacrima mea...
Lasă-mi pe buze stropi de cafea.
Dan Lucian Corb 23 noiembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
miercuri, 22 noiembrie 2017
marți, 21 noiembrie 2017
luni, 20 noiembrie 2017
duminică, 19 noiembrie 2017
sâmbătă, 18 noiembrie 2017
vineri, 17 noiembrie 2017
joi, 16 noiembrie 2017
Fata din lacrima de ploaie
Mă-ntorc cu gândul într-o toamnă arămie,
Un vechi pian și ploaia picurând pe geam,
Era așa o dulce și-ntinsă melancolie...
În clipele acelea în care mi te visam.
Mi-aș fi dorit ca fata din lacrima de ploaie
Să mă iubească lin, rostindu-mă prin vers,
Să-mi lase-n vântul serii cuvinte pe o foaie
Pe care la cafeneaua din cartier să le citesc.
Și anii au trecut, tot rătăcind prin vise,
Purtam în suflet ploaia și-un glas de catifea,
Parfumul ei suav în minte-l răspândise,
Eram îndrăgostit de ea și-asta-mi plăcea.
Ne-am întâlnit recent, într-un poem de toamnă
Scris de pe-atunci când dorul, iubire, ți-l purtam,
Ochii ți-am sărutat și ți-am șoptit a taină,
Din lacrima de ploaie, de-atunci eu te iubeam.
Dan Lucian Corb 16 noiembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Un vechi pian și ploaia picurând pe geam,
Era așa o dulce și-ntinsă melancolie...
În clipele acelea în care mi te visam.
Mi-aș fi dorit ca fata din lacrima de ploaie
Să mă iubească lin, rostindu-mă prin vers,
Să-mi lase-n vântul serii cuvinte pe o foaie
Pe care la cafeneaua din cartier să le citesc.
Și anii au trecut, tot rătăcind prin vise,
Purtam în suflet ploaia și-un glas de catifea,
Parfumul ei suav în minte-l răspândise,
Eram îndrăgostit de ea și-asta-mi plăcea.
Ne-am întâlnit recent, într-un poem de toamnă
Scris de pe-atunci când dorul, iubire, ți-l purtam,
Ochii ți-am sărutat și ți-am șoptit a taină,
Din lacrima de ploaie, de-atunci eu te iubeam.
Dan Lucian Corb 16 noiembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
miercuri, 15 noiembrie 2017
marți, 14 noiembrie 2017
duminică, 12 noiembrie 2017
sâmbătă, 11 noiembrie 2017
În seara ploioasă
Răsfoiesc reviste cu rețete în seara ploiasă,
Oare tu ce faci, ce mai aranjezi prin casă?
Ți-e dor de mine, știi rețeta aceea cu mere
Întinse pe un blat cu frișcă și cu miere?!
Vrei să ne uităm pe-același program la un film
Sau poate o carte identică, amândoi să citim?
Te-aș invita desigur la un cappuccino clasic
De mi-ai povesti ceva deosebit de romantic.
În odaia albastră, în fotoliul crem, prăjituri,
Îndulcit iau chitara și prind câteva acorduri,
Insist oarecum pe un melancolic mi minor
Și ploaia în geam îmi bate greu și ușor.
Iau stiloul și-mi notez pe-o foaie câte-un cuvânt
Ascultând cum pe-afară năvalnicul vânt,
Leagănă mesteceni și-n depărtare teii, ce dor...
Și cânt, lăcrimez, de mi-ai fi acum spectator!
Dan Lucian Corb 11 noiembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Oare tu ce faci, ce mai aranjezi prin casă?
Ți-e dor de mine, știi rețeta aceea cu mere
Întinse pe un blat cu frișcă și cu miere?!
Vrei să ne uităm pe-același program la un film
Sau poate o carte identică, amândoi să citim?
Te-aș invita desigur la un cappuccino clasic
De mi-ai povesti ceva deosebit de romantic.
În odaia albastră, în fotoliul crem, prăjituri,
Îndulcit iau chitara și prind câteva acorduri,
Insist oarecum pe un melancolic mi minor
Și ploaia în geam îmi bate greu și ușor.
Iau stiloul și-mi notez pe-o foaie câte-un cuvânt
Ascultând cum pe-afară năvalnicul vânt,
Leagănă mesteceni și-n depărtare teii, ce dor...
Și cânt, lăcrimez, de mi-ai fi acum spectator!
Dan Lucian Corb 11 noiembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
vineri, 10 noiembrie 2017
joi, 9 noiembrie 2017
miercuri, 8 noiembrie 2017
marți, 7 noiembrie 2017
luni, 6 noiembrie 2017
sâmbătă, 4 noiembrie 2017
vineri, 3 noiembrie 2017
joi, 2 noiembrie 2017
miercuri, 1 noiembrie 2017
marți, 31 octombrie 2017
luni, 30 octombrie 2017
duminică, 29 octombrie 2017
Prin gara dintre vise, povești despre iubiri
Pe-afară numai vântul... suspină printre ramuri
În zorii dimineții cu-aromă de-amintiri,
În depărtare trece un tren ce-i plin cu doruri
Prin gara dintre vise, povești despre iubiri.
Cărarea-i mai pustie ca frunza-nlăcrimată,
Iar ochii mei îmi plouă pe foile-nvechite,
Deși tristețea asta îmi pare-a fi demodată,
Îi simt catifelările în vuiet despletite.
Și-mi clatină fereastra acest năvalnic vânt
De parc-ar vrea să intre să stăm la o șuetă,
Mestecenii se leagănă duioși până-n cuvânt
Și-mi vine să le cânt cumva o șansonetă.
Aș porni peste câmpuri, aș trece peste dealuri
Cu o valiză veche și-o floare la rever,
Dar mai aștept, iubire, într-o scrisoare rânduri
Și-ngăduie-mi să lăcrim, îngăduie-mi să sper.
Dan Lucian Corb 29 octombrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
În zorii dimineții cu-aromă de-amintiri,
În depărtare trece un tren ce-i plin cu doruri
Prin gara dintre vise, povești despre iubiri.
Cărarea-i mai pustie ca frunza-nlăcrimată,
Iar ochii mei îmi plouă pe foile-nvechite,
Deși tristețea asta îmi pare-a fi demodată,
Îi simt catifelările în vuiet despletite.
Și-mi clatină fereastra acest năvalnic vânt
De parc-ar vrea să intre să stăm la o șuetă,
Mestecenii se leagănă duioși până-n cuvânt
Și-mi vine să le cânt cumva o șansonetă.
Aș porni peste câmpuri, aș trece peste dealuri
Cu o valiză veche și-o floare la rever,
Dar mai aștept, iubire, într-o scrisoare rânduri
Și-ngăduie-mi să lăcrim, îngăduie-mi să sper.
Dan Lucian Corb 29 octombrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
joi, 26 octombrie 2017
miercuri, 25 octombrie 2017
marți, 24 octombrie 2017
luni, 23 octombrie 2017
duminică, 22 octombrie 2017
sâmbătă, 21 octombrie 2017
Privesc mestecenii în vânt
Cândva, demult, de ziua mea
Eram cu tine, frățioare...
Și azi îmi plânge inima
Și sufletul adânc mă doare.
Privesc mestecenii în vânt
Cad lacrimi pe obraz șiroaie...
Și-mi plouă aspru în cuvânt
Și-i o tristețe în odaie.
Te-ai dus lăsându-mă în dor
Te văd doar în fotografie...
Pași grei pe lungul coridor
Unde ne jucam, copilărie.
Dar ce a fost frumos rămâne
Chiar dacă vremea-i trecătoare...
Aș vrea să împărțim o pâine,
Un măr, un vis, dar plouă tare.
Dan Lucian Corb 21 octombrie 2017
Eram cu tine, frățioare...
Și azi îmi plânge inima
Și sufletul adânc mă doare.
Privesc mestecenii în vânt
Cad lacrimi pe obraz șiroaie...
Și-mi plouă aspru în cuvânt
Și-i o tristețe în odaie.
Te-ai dus lăsându-mă în dor
Te văd doar în fotografie...
Pași grei pe lungul coridor
Unde ne jucam, copilărie.
Dar ce a fost frumos rămâne
Chiar dacă vremea-i trecătoare...
Aș vrea să împărțim o pâine,
Un măr, un vis, dar plouă tare.
Dan Lucian Corb 21 octombrie 2017
vineri, 20 octombrie 2017
joi, 19 octombrie 2017
miercuri, 18 octombrie 2017
marți, 17 octombrie 2017
Pustie-i cărarea pe care odată treceam
Pustie-i cărarea pe care odată treceam
Amândoi, ce doruri în suflet strângeam,
Se clatină frunzele în toamnă pe ram,
Nostalgice gânduri, în vorbe-ți credeam.
Și ce mă înduioșai când glasu-ți auzeam,
Da, și momentele în care ne povesteam,
Ce fericiți, nedezlipiți în clipele acelea eram,
Și-acum numai ploile îmi mai bat în geam.
Și cât de mult ochii limpezi ni-i îndrăgeam,
La câte filme romantice, împreună mergeam,
Uneori în lojă, după draperii, ne sărutam,
La meditații, cu mere dulci, strofe citeam.
Pustie-i cărarea pe care odată treceam
Amândoi, ce doruri în suflet strângeam,
Toate visele-ntr-un buzunar le țineam,
Doi elevi, mai știi pe ce cântec lăcrimam?!
Dan Lucian Corb 17 octombrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Amândoi, ce doruri în suflet strângeam,
Se clatină frunzele în toamnă pe ram,
Nostalgice gânduri, în vorbe-ți credeam.
Și ce mă înduioșai când glasu-ți auzeam,
Da, și momentele în care ne povesteam,
Ce fericiți, nedezlipiți în clipele acelea eram,
Și-acum numai ploile îmi mai bat în geam.
Și cât de mult ochii limpezi ni-i îndrăgeam,
La câte filme romantice, împreună mergeam,
Uneori în lojă, după draperii, ne sărutam,
La meditații, cu mere dulci, strofe citeam.
Pustie-i cărarea pe care odată treceam
Amândoi, ce doruri în suflet strângeam,
Toate visele-ntr-un buzunar le țineam,
Doi elevi, mai știi pe ce cântec lăcrimam?!
Dan Lucian Corb 17 octombrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
luni, 16 octombrie 2017
duminică, 15 octombrie 2017
sâmbătă, 14 octombrie 2017
Cuvintele tale, echivalentul mele-i iubiri
Ochii tăi duioși, lumina-ți din priviri
Cuvintele tale, echivalentul mele-i iubiri,
În toamna-n care plouă din ce în ce mai des
În visul arămiu mi te sărut cu dor ales.
Cuvintele tale, echivalentul mele-i iubiri,
În toamna-n care plouă din ce în ce mai des
În visul arămiu mi te sărut cu dor ales.
vineri, 13 octombrie 2017
joi, 12 octombrie 2017
miercuri, 11 octombrie 2017
Cândva la cinema, într-un târziu de toamnă
Cândva la cinema, într-un târziu de toamnă
Te așteptam să vii c-un dor de catifea,
Luasem două bilete, le mai păstrez pe-o ramă
Alături de o lacrimă - fotografia ta.
Aveam umbrelă bej, nostalgice priviri
În care-ai apărut pe o străduță veche,
Te-am strâns în brațe-atunci, ce potriviri
Când vântul fredona prin ale mele plete.
A fost un film romantic și-n el ne regăseam,
Când am ieșit, știu c-am dansat prin ploaie,
Țin minte zborul frunzelor desprinse de pe ram,
Ce mi-ai lăsat tu mie, cuvinte pe o foaie?!...
Prin același parc, într-un târziu de toamnă
Trec suspinând, mă-ntorc într-o poveste,
Dar tot ce-a fost, oare ce mai înseamnă?...
Plouă tăcut, năvalnic, a fost și nu mai este.
Dan Lucian Corb 11 octombrie 2017
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Te așteptam să vii c-un dor de catifea,
Luasem două bilete, le mai păstrez pe-o ramă
Alături de o lacrimă - fotografia ta.
Aveam umbrelă bej, nostalgice priviri
În care-ai apărut pe o străduță veche,
Te-am strâns în brațe-atunci, ce potriviri
Când vântul fredona prin ale mele plete.
A fost un film romantic și-n el ne regăseam,
Când am ieșit, știu c-am dansat prin ploaie,
Țin minte zborul frunzelor desprinse de pe ram,
Ce mi-ai lăsat tu mie, cuvinte pe o foaie?!...
Prin același parc, într-un târziu de toamnă
Trec suspinând, mă-ntorc într-o poveste,
Dar tot ce-a fost, oare ce mai înseamnă?...
Plouă tăcut, năvalnic, a fost și nu mai este.
Dan Lucian Corb 11 octombrie 2017
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
marți, 10 octombrie 2017
luni, 9 octombrie 2017
Mesteceni albi, mesteceni galbeni
Mesteceni albi, mesteceni galbeni,
Mesteceni ninși de amintiri...
Și-un vis în care mi te legeni
Pe cântecul unei iubiri.
Seri prinse-n dulci melancolii,
Nopți pustiite-n doruri grele,
Un drum pe care nu-l mai știi
E presărat cu-argint din stele.
În zori l-aceeași cafenea
O clipă-mi pare că-mi surâzi,
Dar singură-n odaia ta...
Nu-ți pasă că am ochii uzi.
Mesteceni albi, mesteceni galbeni,
Mesteceni ninși de amintiri...
Citești scrisori și printre lacrimi
Îți văd lumina din priviri.
Dan Lucian Corb 10 octombrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Mesteceni ninși de amintiri...
Și-un vis în care mi te legeni
Pe cântecul unei iubiri.
Seri prinse-n dulci melancolii,
Nopți pustiite-n doruri grele,
Un drum pe care nu-l mai știi
E presărat cu-argint din stele.
În zori l-aceeași cafenea
O clipă-mi pare că-mi surâzi,
Dar singură-n odaia ta...
Nu-ți pasă că am ochii uzi.
Mesteceni albi, mesteceni galbeni,
Mesteceni ninși de amintiri...
Citești scrisori și printre lacrimi
Îți văd lumina din priviri.
Dan Lucian Corb 10 octombrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
duminică, 8 octombrie 2017
sâmbătă, 7 octombrie 2017
vineri, 6 octombrie 2017
joi, 5 octombrie 2017
Cuvinte pline de dor se-nșiruie cu duioșenie pe foi
Luna cu blândele-i raze mângâie norii de catifea,
În culori vișinii, turcoaze, suspină din dragoste inima,
Miresme de flori ne învăluie blând, iar ne apropie,
O caleașcă trasă de fluturi vine dinspre întinsa câmpie.
Trece-un tren undeva-n depărtări lasă-n urmă gări,
Vântul adie ondulând fumul unei simple țigări,
Pe alocuri pâlpâie melancolic lumini de felinare,
Habar n-ai ce dor îmi e de a ta lină sărutare.
Cuvinte pline de dor se-nșiruie cu duioșenie pe foi,
Umple-mi privirea căci fără tine ochii-mi sunt goi,
Dansează cu mine pe acordurile acestea de pian
Într-un stil de blues îmbinat cu clasic beethovenian.
Pustiu e și rece, cu toate-astea, oftatul e elegant,
Te ador poetic, îmi stârnești un sentiment impresionant,
Știi ceva, tiptil, în visul tău fac de probă câțiva pași
Șoptindu-ți, să-ți fiu cântec, îmi îngădui, mă lași?!...
Dan Lucian Corb 5 octombrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
În culori vișinii, turcoaze, suspină din dragoste inima,
Miresme de flori ne învăluie blând, iar ne apropie,
O caleașcă trasă de fluturi vine dinspre întinsa câmpie.
Trece-un tren undeva-n depărtări lasă-n urmă gări,
Vântul adie ondulând fumul unei simple țigări,
Pe alocuri pâlpâie melancolic lumini de felinare,
Habar n-ai ce dor îmi e de a ta lină sărutare.
Cuvinte pline de dor se-nșiruie cu duioșenie pe foi,
Umple-mi privirea căci fără tine ochii-mi sunt goi,
Dansează cu mine pe acordurile acestea de pian
Într-un stil de blues îmbinat cu clasic beethovenian.
Pustiu e și rece, cu toate-astea, oftatul e elegant,
Te ador poetic, îmi stârnești un sentiment impresionant,
Știi ceva, tiptil, în visul tău fac de probă câțiva pași
Șoptindu-ți, să-ți fiu cântec, îmi îngădui, mă lași?!...
Dan Lucian Corb 5 octombrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
miercuri, 4 octombrie 2017
marți, 3 octombrie 2017
luni, 2 octombrie 2017
Îndrăzneț soldat, să mă aștepți duioasă
Dac-ar fi să plec iar în armată...
Mi-aș dori, la gară, tu să mă conduci,
Să-mi promiți că inima ta toată
E a mea și ale tale buze dulci.
Să îți cânt ceva cu ochii-nlăcrimați
Să mă-mbrățișezi cu disperare,
Călători să ne privească-nduioșați,
Să-mi promiți că mi-ești iubirea care...
Seara-n unitate, gându-mi de departe
Să îmi zboare către tine, draga mea,
Iar scrisorile de dor mult așteptate
Să ne-nmiresmeze clipe de catifea.
Îndrăzneț soldat, să mă aștepți duioasă,
Credincioasă să îmi fii, iubită scumpă,
Pe cărarea care duce înspre casă
Să îmi ieși în cale, dragoste, în luncă.
Dan Lucian Corb 2 octombrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Mi-aș dori, la gară, tu să mă conduci,
Să-mi promiți că inima ta toată
E a mea și ale tale buze dulci.
Să îți cânt ceva cu ochii-nlăcrimați
Să mă-mbrățișezi cu disperare,
Călători să ne privească-nduioșați,
Să-mi promiți că mi-ești iubirea care...
Seara-n unitate, gându-mi de departe
Să îmi zboare către tine, draga mea,
Iar scrisorile de dor mult așteptate
Să ne-nmiresmeze clipe de catifea.
Îndrăzneț soldat, să mă aștepți duioasă,
Credincioasă să îmi fii, iubită scumpă,
Pe cărarea care duce înspre casă
Să îmi ieși în cale, dragoste, în luncă.
Dan Lucian Corb 2 octombrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
duminică, 1 octombrie 2017
sâmbătă, 30 septembrie 2017
vineri, 29 septembrie 2017
Vino cu mine, toamna, prin pădurea arămie
Vino cu mine, toamna, prin pădurea arămie
Legănată de vântul ce suspină până-n poezie,
Dăruie-mi cuvinte, dăruie-mi sentimente, dor
Dăruie-mi câteva șoapte, raze de soare și-un nor.
Iar seara de vine o ploaie, dăruie-mi miresme
Și mai dăruie-mi vise pline de romantisme,
Pe verandă, amândoi, revărsând în cuvinte
Lacrimi, surâsuri, zbor și aduceri aminte.
Nu uita să-ți verifici cutia poștală în zori,
Ți-am trimis o scrisoare în a toamnei culori,
De te vor înduioșa din senin ale mele rânduri,
Vino, te aștept acolo, la răscruce de vânturi.
Știu că drumu-i acoperit deja de frunze,
Știi cât dor mi-e de aromatele tale buze,
Calcă ușor, să nu-mi risipești visul catifelat,
Vino, cu părul în vânt, vino-n pas legănat.
Dan Lucian Corb 29 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Legănată de vântul ce suspină până-n poezie,
Dăruie-mi cuvinte, dăruie-mi sentimente, dor
Dăruie-mi câteva șoapte, raze de soare și-un nor.
Iar seara de vine o ploaie, dăruie-mi miresme
Și mai dăruie-mi vise pline de romantisme,
Pe verandă, amândoi, revărsând în cuvinte
Lacrimi, surâsuri, zbor și aduceri aminte.
Nu uita să-ți verifici cutia poștală în zori,
Ți-am trimis o scrisoare în a toamnei culori,
De te vor înduioșa din senin ale mele rânduri,
Vino, te aștept acolo, la răscruce de vânturi.
Știu că drumu-i acoperit deja de frunze,
Știi cât dor mi-e de aromatele tale buze,
Calcă ușor, să nu-mi risipești visul catifelat,
Vino, cu părul în vânt, vino-n pas legănat.
Dan Lucian Corb 29 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
joi, 28 septembrie 2017
miercuri, 27 septembrie 2017
marți, 26 septembrie 2017
În seara de toamnă pe armonii de pian
Poate că uneori sunt cu capul în nori,
Dar în principiu stau cu picioarele pe pământ,
Îmi iau echilibrul din frumosul cuvânt
Și-ador mireasma câmpului cu flori.
În seara de toamnă pe armonii de pian
Încerc să compun un cântec înduioșător,
Desigur de tine mi se face și mai dor,
Privindu-ți într-o fotografie, chipul diafan.
Mai las și o lacrimă că mai am și dureri,
Uneori e mai bine, alteori e mai greu,
C-un surâs tind spre înțelepciune mereu,
Sunt importante clipele de azi, clipele de ieri.
M-aș duce-ntr-un sătuc să cânt la un bal
De dragul vremurilor de demult, duios,
De-aș ști că te voi întâlni acolo, să-ți zic sfios,
Șoptit, că te adoră un artist provincial.
Dan Lucian Corb 26 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Dar în principiu stau cu picioarele pe pământ,
Îmi iau echilibrul din frumosul cuvânt
Și-ador mireasma câmpului cu flori.
În seara de toamnă pe armonii de pian
Încerc să compun un cântec înduioșător,
Desigur de tine mi se face și mai dor,
Privindu-ți într-o fotografie, chipul diafan.
Mai las și o lacrimă că mai am și dureri,
Uneori e mai bine, alteori e mai greu,
C-un surâs tind spre înțelepciune mereu,
Sunt importante clipele de azi, clipele de ieri.
M-aș duce-ntr-un sătuc să cânt la un bal
De dragul vremurilor de demult, duios,
De-aș ști că te voi întâlni acolo, să-ți zic sfios,
Șoptit, că te adoră un artist provincial.
Dan Lucian Corb 26 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
luni, 25 septembrie 2017
duminică, 24 septembrie 2017
Răsfoind o carte veche lângă geam
Te-aștept cu biscuiți și ceai pe masă
Răsfoind o carte veche lângă geam,
De-o lună n-am plătit la proprietăreasă
Chiria, să nu mă uiți, ești tot ce-am.
S-a-nduplecat, mă lasă seara la pian,
I-aud suspinul ascultându-mi cântul,
Ce dor îmi e de-al tău chip diafan,
Însă pe-afară e pustiu și bate vântul.
La lumina lămpii din odaia-ngustă
Lacrimi pe un caiet se-nșiră lin,
Trimite-mi măcar un răvaș prin poștă
Să știu de m-ai în gând, catifelin.
Acum îmi pun un cubuleț de zahăr,
Învârt și sorb tăcut dintr-o ceșcuță,
Ori că vom râde iar ori c-am să sufăr
Eu știu, covor de frunze e pe potecuță.
Dan Lucian Corb 24 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Răsfoind o carte veche lângă geam,
De-o lună n-am plătit la proprietăreasă
Chiria, să nu mă uiți, ești tot ce-am.
S-a-nduplecat, mă lasă seara la pian,
I-aud suspinul ascultându-mi cântul,
Ce dor îmi e de-al tău chip diafan,
Însă pe-afară e pustiu și bate vântul.
La lumina lămpii din odaia-ngustă
Lacrimi pe un caiet se-nșiră lin,
Trimite-mi măcar un răvaș prin poștă
Să știu de m-ai în gând, catifelin.
Acum îmi pun un cubuleț de zahăr,
Învârt și sorb tăcut dintr-o ceșcuță,
Ori că vom râde iar ori c-am să sufăr
Eu știu, covor de frunze e pe potecuță.
Dan Lucian Corb 24 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
sâmbătă, 23 septembrie 2017
De dorul tău mi-s ochii-nduioșați
De dorul tău mi-s ochii-nduioșați
Și inima-mi suspină a iubire-adânc,
Mestecenii de vânt mi-s legănați
Și se aude-un fluier undeva pe runc.
Mi-e dor la mine-n brațe s-ațipești
Pe câmp, sub soarele de toamnă lin,
Să-mi spui șoptit, în arămiu cât mă iubești
La pieptul meu cu dragoste să mi te țin.
În pași vioi, apoi, până pe deal
Pe-un drum bătătorit să tot urcăm,
Ca doi simpli pelerini în stil medieval
Despre sensul iubirii să filosofăm.
Și dacă ploaia va veni din norii deși
Tu să-mi promiți așa c-o dulce sărutare,
Că-ntotdeauna-n cale o să-mi ieși
Când îmi vei auzi a dor, a mea strigare.
Dan Lucian Corb 23 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Și inima-mi suspină a iubire-adânc,
Mestecenii de vânt mi-s legănați
Și se aude-un fluier undeva pe runc.
Mi-e dor la mine-n brațe s-ațipești
Pe câmp, sub soarele de toamnă lin,
Să-mi spui șoptit, în arămiu cât mă iubești
La pieptul meu cu dragoste să mi te țin.
În pași vioi, apoi, până pe deal
Pe-un drum bătătorit să tot urcăm,
Ca doi simpli pelerini în stil medieval
Despre sensul iubirii să filosofăm.
Și dacă ploaia va veni din norii deși
Tu să-mi promiți așa c-o dulce sărutare,
Că-ntotdeauna-n cale o să-mi ieși
Când îmi vei auzi a dor, a mea strigare.
Dan Lucian Corb 23 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
vineri, 22 septembrie 2017
Tu ce mai faci, dorita mea iubită?
Tu ce mai faci, dorita mea iubită?
Când frigul toamnei simte-se-n odăi,
Îți amintești de vara aceea-ndrăgostită
În care mă pierdeam în ochii tăi?!
Tot mai citești romane-ntr-un fotoliu,
Din ceașcă savurând câte-o cafea?
Mai ești atentă la cel mai mic detaliu,
Ți-e dor de ochii mei, cu inima?!
Eu mai notez, să știi, într-o agendă
Ce lucruri importante-am de făcut,
Mi te doresc ca personaj într-o legendă,
E dor, tânjesc după al tău sărut!
Și ploaia-n seara asta mă înduioșează,
Pe clape de pian mi-e lacrima zdrobită,
Dar aripi de speranță o îmbrățișează,
Tu ce mai faci, dorita mea iubită?
Dan Lucian Corb 22 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Când frigul toamnei simte-se-n odăi,
Îți amintești de vara aceea-ndrăgostită
În care mă pierdeam în ochii tăi?!
Tot mai citești romane-ntr-un fotoliu,
Din ceașcă savurând câte-o cafea?
Mai ești atentă la cel mai mic detaliu,
Ți-e dor de ochii mei, cu inima?!
Eu mai notez, să știi, într-o agendă
Ce lucruri importante-am de făcut,
Mi te doresc ca personaj într-o legendă,
E dor, tânjesc după al tău sărut!
Și ploaia-n seara asta mă înduioșează,
Pe clape de pian mi-e lacrima zdrobită,
Dar aripi de speranță o îmbrățișează,
Tu ce mai faci, dorita mea iubită?
Dan Lucian Corb 22 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
joi, 21 septembrie 2017
miercuri, 20 septembrie 2017
Sentimente de catifea
În seara de toamnă, aproape de tine,
De sufletul tău, de inima ta,
În seara de toamnă, cu dor în cuvinte
Și freamăt în sentimente de catifea.
Mesteceni se leagănă-n vântul duios
Și stropii de ploaie în cânt,
Pe câmp se-aude un nai așa tânguios
Și eu îți oftez, iubire-n cuvânt.
Se-aprind felinare și plouă întruna,
Rămâi și-nfășoarămă-ntr-un poem,
Strânge-mă-n brațe până trece furtuna
Povestește-mi în albastru și crem.
În seara de toamnă, visu-i nostalgic,
Citește puțin din privirea mea,
Îți dăruiesc surâsuri, lacrimi, romantic
Și freamăt în sentimente de catifea.
Dan Lucian Corb 20 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
De sufletul tău, de inima ta,
În seara de toamnă, cu dor în cuvinte
Și freamăt în sentimente de catifea.
Mesteceni se leagănă-n vântul duios
Și stropii de ploaie în cânt,
Pe câmp se-aude un nai așa tânguios
Și eu îți oftez, iubire-n cuvânt.
Se-aprind felinare și plouă întruna,
Rămâi și-nfășoarămă-ntr-un poem,
Strânge-mă-n brațe până trece furtuna
Povestește-mi în albastru și crem.
În seara de toamnă, visu-i nostalgic,
Citește puțin din privirea mea,
Îți dăruiesc surâsuri, lacrimi, romantic
Și freamăt în sentimente de catifea.
Dan Lucian Corb 20 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
marți, 19 septembrie 2017
luni, 18 septembrie 2017
duminică, 17 septembrie 2017
sâmbătă, 16 septembrie 2017
vineri, 15 septembrie 2017
joi, 14 septembrie 2017
Suspine adânci din cuvinte desprinse
Doar vuietul trenului din depărtare
Ce-n goana lui lasă lacrimi călătoare,
Pe strada pustie, pâlpâind trei felinare
Și-n suflet, tristețea aceea copleșitoare.
Pe un deal, undeva, două candele-aprinse
Dureri nesfârșite, doruri nestinse,
Suspine adânci din cuvinte desprinse,
Două mâini catifelate-n vis doar atinse.
Nori trecători, acoperind tandru luna,
Jurăminte-n șoapte-n strigăt, pentru totdeauna,
Așteptând singuratic, într-o odaie, furtuna
Răsfoiești iar cărți vechi, una câte una.
Noapte rece de toamnă-n doi ochi, lacrimă
Speranțele mai trec totuși prin inimă,
Mestecenii-n vânt prea nostalgic se clatină
Și plângi și scrii și mai pui câte-o cratimă.
Dan Lucian Corb 14 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Ce-n goana lui lasă lacrimi călătoare,
Pe strada pustie, pâlpâind trei felinare
Și-n suflet, tristețea aceea copleșitoare.
Pe un deal, undeva, două candele-aprinse
Dureri nesfârșite, doruri nestinse,
Suspine adânci din cuvinte desprinse,
Două mâini catifelate-n vis doar atinse.
Nori trecători, acoperind tandru luna,
Jurăminte-n șoapte-n strigăt, pentru totdeauna,
Așteptând singuratic, într-o odaie, furtuna
Răsfoiești iar cărți vechi, una câte una.
Noapte rece de toamnă-n doi ochi, lacrimă
Speranțele mai trec totuși prin inimă,
Mestecenii-n vânt prea nostalgic se clatină
Și plângi și scrii și mai pui câte-o cratimă.
Dan Lucian Corb 14 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
miercuri, 13 septembrie 2017
marți, 12 septembrie 2017
luni, 11 septembrie 2017
duminică, 10 septembrie 2017
Ascult glasul unui pian în seara de toamnă
Ascult glasul unui pian în seara de toamnă
Și foșnet de mesteceni ce-n dor mă îndeamnă
Să-ți scriu o scrisoare de vreo cinci pagini,
Din care una încărcată cu cuvinte din lacrimi.
Că de la atâta suspin îmi plânge și toamna
Și cât îți spuneam să nu-mi rănești inima,
Mă uit pe-o cărare cândva-mpărțită la doi
Și-acum pașii mei singuri prin năvalnice ploi.
Aș da orice să te strâng la pieptul meu acum
Când frunze dansează melancolic pe vechiul drum,
Probabil tu, undeva, îți aduni în caiete albastre
Cele mai nostime surâsuri din amintirile noastre.
Eu, înșir cuvinte și cânt și iarăși suspine grele,
Ce dor îmi e de îmbrățișarea ta sub licăr de stele,
Mai știi cum poetic, iubire, mă impresionai?...
Mai știi cum era, ce duios, când tu îmi erai?!...
Dan Lucian Corb 10 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Și foșnet de mesteceni ce-n dor mă îndeamnă
Să-ți scriu o scrisoare de vreo cinci pagini,
Din care una încărcată cu cuvinte din lacrimi.
Că de la atâta suspin îmi plânge și toamna
Și cât îți spuneam să nu-mi rănești inima,
Mă uit pe-o cărare cândva-mpărțită la doi
Și-acum pașii mei singuri prin năvalnice ploi.
Aș da orice să te strâng la pieptul meu acum
Când frunze dansează melancolic pe vechiul drum,
Probabil tu, undeva, îți aduni în caiete albastre
Cele mai nostime surâsuri din amintirile noastre.
Eu, înșir cuvinte și cânt și iarăși suspine grele,
Ce dor îmi e de îmbrățișarea ta sub licăr de stele,
Mai știi cum poetic, iubire, mă impresionai?...
Mai știi cum era, ce duios, când tu îmi erai?!...
Dan Lucian Corb 10 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
sâmbătă, 9 septembrie 2017
vineri, 8 septembrie 2017
joi, 7 septembrie 2017
Un vânt de toamnă pe cărare
Singur, cu o țigară-n noapte
Privind la lună și la stele,
Ți-e dor de cele mai dulci șoapte
Și de privirile-i rebele.
Dar ce să faci, e-o depărtare
Și-ntârzie trenul spre vise,
Un vânt de toamnă pe cărare
Atinge teii-n versuri scrise.
Și lăcrimezi tăcut pe-o foaie
Ca și suspinul de vioară,
Mireasma florilor în odaie
Îți amintește de-acea vară.
De vara-n care din cuvinte
Vă împleteați surâsuri blânde,
Tu o priveai așa cuminte...
Și o revezi acum, oriunde.
Dan Lucian Corb 7 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Privind la lună și la stele,
Ți-e dor de cele mai dulci șoapte
Și de privirile-i rebele.
Dar ce să faci, e-o depărtare
Și-ntârzie trenul spre vise,
Un vânt de toamnă pe cărare
Atinge teii-n versuri scrise.
Și lăcrimezi tăcut pe-o foaie
Ca și suspinul de vioară,
Mireasma florilor în odaie
Îți amintește de-acea vară.
De vara-n care din cuvinte
Vă împleteați surâsuri blânde,
Tu o priveai așa cuminte...
Și o revezi acum, oriunde.
Dan Lucian Corb 7 septembrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Abonați-vă la:
Postări (Atom)