Dar în principiu stau cu picioarele pe pământ,
Îmi iau echilibrul din frumosul cuvânt
Și-ador mireasma câmpului cu flori.
În seara de toamnă pe armonii de pian
Încerc să compun un cântec înduioșător,
Desigur de tine mi se face și mai dor,
Privindu-ți într-o fotografie, chipul diafan.
Mai las și o lacrimă că mai am și dureri,
Uneori e mai bine, alteori e mai greu,
C-un surâs tind spre înțelepciune mereu,
Sunt importante clipele de azi, clipele de ieri.
M-aș duce-ntr-un sătuc să cânt la un bal
De dragul vremurilor de demult, duios,
De-aș ști că te voi întâlni acolo, să-ți zic sfios,
Șoptit, că te adoră un artist provincial.
Dan Lucian Corb 26 septembrie 2017
Volumul: Line cuvinte a dor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu