Pașii mei sunt atât de singuri
Fără tine pe-aici e pustiu,
Mă plimb prin livada cu struguri
Lăcrimând la un ceas târziu.
Am pornit de mână, alături
Însă te-ai abătut din drum,
Mă plimb prin livada cu struguri
Purtând cu mine al tău parfum.
Ai și uitat de ale mele săruturi
Ușor ai lăsat în urmă iubirea,
Mă plimb prin livada cu struguri
În mine-și face loc amăgirea.
Mai știi, ne-mbrățișam în amurguri
Ne iubeam, oare cum poți uita?...
Mă plimb prin livada cu struguri
Și niciodată n-o să te pot ierta.
Dan Lucian Corb 5 mai 1990
Volumul: Din amintiri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu