E fată de casă

O suni, ea-i pe terasă,
O resuni... e la masă,
O reresuni, are-o angoasă
Da-n principiu e fată de casă.

Îi scrii un mesaj, de dor
Crezând c-o trece-un fior,
Îi cânţi în fa diez major,
Apoi visezi întins pe covor.

Îi scrii chiar şi-o poezie
Sentimentalizând, frenezie,
Să fie o simplă iluzie
Că-ţi va face cândva o aluzie?

Şi iarăşi suni, să-i zici...
Nu-ţi răspunde, e la servici,
Mai vrei buze cu lipici?!...
Oricum spunea: ,,Fugi de-aici!''

Seara încerci înc-o dată,
Răspunde, da-i supărată,
- ,,Am ardeii-n cuptor!''... ocupată,
Vrei ceva dulce?... Ia ciocolată!

Încerci un mesaj mai încolo
Dar vorbeşti singur, solo,
Te-apuc-aşa un tremolo,
Te-nvârţi şuşotind, colo-colo.

Dar cel mai frumos e când
Eşti cu ea chiar în gând,
Te sărută, te-atinge oftând
Şi pleacă lăsându-te suspinând.

Normal e să ai insomnii
Din pricina ei, să ştii, ştii,
Dar ce-ar fi să-ncerci să fii
Altfel, s-o uiţi, suflă-n păpădii.

O suni, ea-i pe terasă,
O resuni... e mofturoasă,
O reresuni, face figuri, ei, lasă,
Da-n principiu, e fată de casă.

Dan Lucian Corb 19 iunie 2015
Carte 4 DLC 240 Zâmbete Biss