Doar lacrima mea...

Când mulţi dintre prieteni
N-ar fi crezut nimeni...
Au plecat, la greu evident
Şi-am suspinat vehement,
Tu mi-ai rămas aproape 
Şi-ţi mulţumesc în şoapte,
Oftând în lina seară
În care plânge-o vioară.

Când lacrimile mele  
Sub licăriri de stele...
Curgeau aşa de furtunos,
Tu mi le sărutai mlădios,
Spunându-mi dulce iubire
Visând spre nemărginire,
O, dragoste ca-n poveşti
Cu dor mă ademeneşti. 

Când sufeream cumplit
Şi eram aşa de necăjit,
Cuvintele tale duioase
În al meu suflet speranţe
Mi-au adus, petale de flori
Fiindu-mi la primii zori,
Fantezie şi-apăsare-n scris
Pe-o ramură dalbă de vis.

Dacă tu ai ales acum
Să mergi pe un alt drum,
Nu îţi voi sta în cale
Să-ţi spun lucruri banale,
Doar lacrima mea...
Ai grijă de calci peste ea,
S-ar putea să te doară
Şi să plângi într-o vară.

Dan Lucian Corb 4 iunie 2015
Volumul: Pentru atunci