Iubirea cu trifoi

Ții minte cum pe două biciclete,
Într-un sfârșit de vară la margini de pădure,
Colindam haihui, simți sărutările cochete
Pe-obrajii fini, pe buze dulci de mure?...

Știi oare că în nopțile tăcute fără tine
De dorul tău înlăcrimez pe-ntinse foi?...
Mi-ai fost mireasma dulce dintre rime,
Respirul șoaptelor, iubirea cu trifoi.

În clasice-armonii de viori și de pian
Și-n foșnetul mestecenilor mă iubeai,
Cu pasiune-ți sărutam chipul diafan
Și nu credeam nicicând uitării să mă dai.

De vii prin valea aceea pe unde alergam
A dragoste și-a doruri surâzând,
Lasă două lacrimi când frunzele pe ram
Auzi-le-vei sub calde ploi oftând.

Iar dacă n-ai să treci îndelungată vreme
Prin locurile-n care-aveam speranța-n doi,
Mi-ai fost mireasma dulce dintre rime,
Respirul șoaptelor, iubirea cu trifoi.

Dan Lucian Corb 28 iulie 2019

Volumul: Iubiri pierdute-n dor