Dor de liniștea aceea
din frumoasa adolescență,
dor de siguranța de atunci,
de sinceritatea unei prietenii,
de mamă și tată,
de frați și surori,
de duioasele vise din zori,
dor de o cafea îndulcită
cu un simplu surâs,
dor de o-mbrățișare
care să îți dea încredere deplină,
dor de lumina din ochii limpezi,
dor de clipe de-atunci
când hoinăream cântând
pe dealuri, pe munte, pe lunci,
de visele din buzunare,
de pozele de prin sertare,
de sentimentele albastre
pe care nu știu dacă
le voi regăsi,
dor de lacrima în care
cea mai scumpă sărutare
te-ndemna să crezi imens,
în iubirea cea mai mare
sfidând orice depărtare!
Dan Lucian Corb 8 aprilie 2020
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu