Ce mult îmi plăcea cândva,
Chiar de timpul trecea repede...
Visam frumos și-mi plăcea așa!
Uneori singur, bătut de vânt,
Alteori cu prietenii, cu chitara,
Descoperind cântecul din cuvânt...
Doamne, ce frumoasă era vara!
Mai târziu, c-o fată dulce, specială,
Trecând printre maci și-albăstrele,
Așteptând luna cu raza-i domoală...
Sărutându-ne sub licăr de stele!
Și galbene toamne cu versuri alese
Și ierni peste râul de cleștar...
Și primăveri cu-nmuguriri dese...
Și iar veri calde primite în dar!
Pe malul Crișului Repede
E-o lacrimă din nostalgia mea,
Chiar de timpul trece repede...
Rămâne pentru totdeauna amintirea!
Dan Lucian Corb 4 iunie 2010
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu