Și dorurile-mi vin,
De ale tale șoapte...
Floarea mea de mălin.
Se leagănă mesteceni
În vântul cel de toamnă,
La mine-n vis muzicieni
La dans te îndeamnă.
Și frunzele se lasă
Ușor, ușor în vânt,
Mi-e dor de tine-acasă,
Lacrimă în cuvânt.
De cum mă-mbrățișai
Îmi este așa dor,
De cum mă sărutai
Spunându-mi „te ador.”
Și trec trenuri în noapte
Și dorurile-mi vin,
Pe străzi pustietate...
Floarea mea de mălin.
Dan Lucian Corb 18 octombrie 2019
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu