miercuri, 23 octombrie 2019

Și toamna îmi e dor de tine...

Și toamna îmi e dor de tine...
Mi-aduc aminte cum pe vremuri
Mergeam la Cinema la filme
Și-aveam în doi atâtea visuri.

Doar pașii mei pe străzi pustii
Colindă-n ceasul înserării...
Și cum te așteptam să vii
Să stai lângă griful chitării.

Priveam cuminți de la fereastră
Plopii cei legănați de vânt,
Se-nfiripa dragostea noastră...
Și-apoi o lacrimă-n cuvânt.

Cântam duios ne sărutam...
Era o toamnă așa sublimă,
Azi ploile îmi bat în geam...
Iar doru-i la cotă maximă.

Și toamna îmi e dor de tine...
Mi-aduc aminte cum pe vremuri
Mergeam la Cinema la filme...
Și-acum... culeg suspin din versuri.

Dan Lucian Corb 23 octombrie 2019
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu