Și dacă e furtună-n noaptea asta,
La tine îmi e lacrima și gândul
Căci tu mi-ai înfrumusețat cuvântul.
M-aș duce fluierând pe o cărare
Ca să mai uit de-adânca întristare,
Ca și atunci când raze lungi de lună
Ne mângâiau surâsul, mână-n mână.
Se leagănă pe câmp în depărtare
Lanul de grâu și lacrima mă doare,
De-atâta dor al meu suflet suspină
Tot mi te mai plimbi prin gând, senină.
Și dacă dulci mesteceni îmi ascultă plânsul
Și dacă tu cândva citi-vei scrisul,
Să-ți amintești de clipe ce ne-au dat
Un freamăt de iubire în manuscris păstrat.
Dan Lucian Corb 21 iunie 2016
Volumul: Pentru atunci
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu