Și ninge iarăși viscolit
Peste câmpia-ntinsă...
Ce mult dor m-a chinuit,
Iubirea mea, nestinsă.
C-o sanie cu zurgălăi,
Cu doi cai ca zăpada...
Aș trece munți, aș trece văi
Să îți aduc dovada...
Că țin la tine înmiit
De când singur rămas-am,
Ce mult odată m-ai iubit...
De-atunci amarnic plâns-am.
După ochii tăi duioși...
Dup-al tău blând glas,
După sânii-ți prea frumoși,
Sărutare, zâmbet, pas.
Lacrima mea cântă-ți...
La tine mi-i gândul,
Aste versuri placă-ți...
Sărută-mi cuvântul!
Și ninge iarăși viscolit
Peste câmpia-ntinsă...
Ce mult dor m-a chinuit,
Iubirea mea, nestinsă.
Dan Lucian Corb 28 ianuarie 2021
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu