Mi-e dor fiindcă atunci am fost fericit,
Pe malul Crișului, pe deal, dulce era jocul
Și adolescența prin Cartierul Șoimul.
Mergeam la câte-un film la Cinema
Și la cofetărie savurând o prăjitură, da,
Ce veri splendide cu soarele prin plete
Și ochii ațintiți prin ziare și după fete.
Ce toamne arămii cu ploi peste umbrele,
Cu frunze din mesteceni pe-alei, vise și stele,
Ce ierni friguroase cu fulgi de catifea
Și ce îmbrățișări, cu aprig dor de ea.
Și primăveri cu muguri și flori de liliac,
Miresme de iubire, lungi șoapte lângă lac,
Ce stil și eleganță, la bal c-un autobuz
Și ce sclipiri în ochi la câte-un dame blues.
Dan Lucian Corb 21 iunie 2020
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu