Un cântec lin la o chitară,
O blândă, dulce-mbrățișare
Și-apoi suspinul pe-o cărare.
Era un vis, o pâine caldă...
Un loc știut de noi, de scaldă,
O sărutare și-un cuvânt
Și-apoi tristețile în vânt.
Era parfumul unei flori...
Sub soarele ieșit din nori,
Atâta liniște în doi
Și-apoi oftaturile-n ploi.
Era un dor, a fost o vară...
Un tren ce fluiera-ntr-o gară,
O lacrimă la despărțire
Și-apoi amar și rătăcire.
Dan Lucian Corb 3 mai 2019
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu