A fost un surâs, o rază de soare,
Dulce minune, o ploaie fugară
Și-un fluierat de tren într-o gară.
Prin lanul de grâu cu părul în vânt
În brațele mele căutai un cuvânt,
Din ploaie, senin, lacrimi îți vin,
Din frumos mi-ai lăsat un suspin.
Mai treci uneori pe-acolo, te simt,
Însă nu mai ai de la nimeni alint,
Singură treci peste câmpia-ntinsă
Căutând dragostea de doruri cuprinsă.
Ai da orice, știu, pentru o clipă
Să te simți iarăși atât de iubită,
Au rămas într-un caiet studențesc
Vorbe-mpletite ce încă uimesc.
Dan Lucian Corb 11 aprilie 2019
Volumul: Singur sub sclipiri de stele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu