Cândva la fix aveam întâlnire-n cuvinte 4
Aşteptând în cafeneaua de pe bulevard
Era ca-ntr-un vis... Stăteam aşteptând în cafeneaua de pe bulevard, cu vedere spre şcoala ei. Sorbeam din cafeaua fierbinte, numărând minutele până la fix. Eram nerăbdător să o văd, venind... afară fulguia uşor... Răsfoiam paginile unui ziar, dar gândul tot la ea îmi fugea. Era deja a doua ţigară la o cafea... Mă uitam prin geamul aburit, la trecătorii grăbiţi care treceau... Poarta şcolii s-a deschis... Am zărit-o, căutându-mă din priviri... Am ieşit din cafenea şi aproape alergând mă îndreptam spre ea... şi ea spre mine, cu un surâs dulce în colţul buzelor nerujate. În păru-i negru, lung, mătăsos, se aşezau fulgii albi de nea... Am strâns-o în braţe, un sărut fugar şi am pornit pe o alee, ţinându-ne de mână, printre fulgii de nea, prin oraşul nins.
Dan Lucian Corb
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu