Mi-e dor să îmi spui poveştiÎn serile de toamnă târzii,
Nu ştiu ce mai faci, unde eşti
Rătăceşti, sufăr, nu vii.
Frunzele-s purtate de vânt
Dorul meu plânge, suspină,
Te găsesc în câte-un cuvânt
Ce îl am păstrat, mă alină.
Acum ziua îşi lasă cortina
Tresar, mi se pare că văd,
O fată, ce-mi fură lacrima
Amintiri şi vise revăd.
Dan Lucian Corb 12 septembrie 1992, 30 septembrie 2013
Caietul cu amintiri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu