Singură stai la fereastră
Şi ninge ca în poveşti,
Vis e dragostea noastră,
Oare mă mai iubeşti?...
De dor şi tu lăcrimezi,
Ninge până-n cuvinte,
Te visez, ştiu, mă visezi
Şi-acum, ca înainte.
Cu toate că mi se pare
Această iubire, pierdută,
Mă-nmiresmezi, floare,
Dragostea mea neavută.
Zadarnic îţi spun: te ador,
Îmi spui tăcută să tac,
Ai pus la inimi zăvor,
Te doresc... şi n-am leac.
Dan Lucian Corb 14 ianuarie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu