E o toamnă sublimă cu dor de ochii ei

E o toamnă arămie cu frunze pe-alei...

E o toamnă sublimă cu dor de ochii ei,

O toamnă în care singurătatea-i grea

Și ploile care vin plâng în inima mea.

La un vechi pian într-o veche odaie

Stau și visez lăcrimând pe o foaie...

Înșirând cuvinte și-apoi clape-apăsând,

Glasu-mi te cheam-auzi suflet oftând.

Și-n aceste-apăsătoare adieri de vânt

De la tine-mi amintesc câte un cuvânt

Și-mi doresc cândva-n sală să te văd intrând...

Să mă sorbi din priviri chiar în primul rând.

Să-ți fac o dedicație „Ce dulce-i dragostea”,

Un cântec care să-ți încălzească inima,

Să-ți sărut ochii plânși în pauză-n culise

Și să te iau cu mine printre albastre vise.

Dan Lucian Corb 21 octombrie 2020

Volumul: Iubiri pierdute-n dor