În iarna lungilor poveşti,
Cutreierând pe-o sanie albastră
Pe cărări albe, mă iubeşti?
Trimite-mi gândul tău în scris
Pe-o foaie de-un sărut atinsă,
Şuieră vântul ca-ntr-un vis
Departe, pe câmpia ninsă.
E-atâta dor şi-atâtea şoapte
Le-aud în dulcile-amintiri,
Suspină o chitară-n noapte
Ca lacrima primei iubiri.
Of, dragoste, tu dor duios
Îmi lăcrimează sufletul,
Zărindu-ţi chipul luminos
Înduioşat îmi e cuvântul.
Dan Lucian Corb 14 decembrie 2015
Volumul: Doruri albe de iarnă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu