Da, ştrengăriţo
Mai ţii minte, ştrengăriţo, oare
Mai ţii minte, ştrengăriţo, oare
Cum visam noi doi într-o cabană,
În acele zile pline cu ninsoare,
Molcomi, fermecaţi de iarnă.
Mai ţii minte, ştrengăriţo, oare
Albele nopţi cu lună argintie,
Cu steluţe mii strălucitoare,
Când eram un dor şi-o poezie.
Mai ţii minte, ştrengăriţo, oare
Dansul lin al fulgilor de nea,
Pe urme de cerbi şi căprioare,
Prin pădurea-n alb de catifea.
Dan Lucian Corb 13 decembrie 2013
Da, ştrengăriţo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu