Singur prin ploaie
E seară, mă plimb singur prin ploaia deasă
Văd galbene frunze căzând pe trotuare,
E seară şi dorul de tine aprig m-apasă,
Ceva în mine se rupe, mă doare...
Parcă-i lumină-n fereastra ta şi mi-e greu,
Oare ce faci, te gândeşti la mine acum?...
Doamne, ce tristeţe e în sufletul meu,
Tăcut, lăcrimând trec pe vechiul drum.
E seară, mă plimb singur prin ploaia deasă
Şi-ţi trimit dulci sărutări suspinând,
E seară şi dorul de tine aprig m-apasă,
Când adormi, primeşte-mă-n al tău gând.
Dan Lucian Corb 2 noiembrie 2003
Caietul cu amintiri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu