21.Mi-e dor de sinceritatea ta, de frumuseţea ta spirituală, de ochii tăi ce mă topesc privindu-i, de glasul tău duios, de linele tale cuvinte ce mă copleşesc până la lacrimi ascultându-le, de îmbrăţişările tale ce mă leagă până dincolo de limită de tine, de seninătatea chipului tău dulce ce declanşează în mine furtuni nebănuite, de frumoasele vise în doi, de noi mi-e dor şi-i dor şi-i freamăt şi te ador şi întotdeauna drumul iubirii mele va duce către tine, suflet drag.
Dan Lucian Corb
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu