Noaptea se lasa tot mai rece peste orasul adormit.Pe strazile pustii,frunzele inca mai cad din pomii leganati de vantul aspru.Cateva becuri rosiatice,licaresc in stalpii aplecati.Cate o stea zambeste subtil pe cerul catifelat.Liniste.Ies din propria-mi singuratate,indreptandu-ma cu gandul si visul catre tine.Doar tu imi poti alina tristetea,doar tu imi poti intelege durerea,doar tu ma poti iubi asa cum mi-am dorit dintotdeauna.Doar tu imi intinzi mana,doar tu ma alinti cu soapte dulci ca mierea,doar tu stii ce-mi doresc.Doar tu...
~Dan Lucian Corb~9 noiembrie 2011~1 februarie 2012 Alesd~
~Declaratie din dragoste~7
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu