Cuvintele rostite ieri

Cuvintele rostite ieri
mă dor până la lacrimi azi
și vor durea și mâine...
îmi e așa de greu să le-nțeleg
dar le-nțeleg și plâng
căci nu am ce să fac
decât să sufăr primind
apăsătoarele tristeți
cu brațele deschise...
s-au năruit atâtea vise,
mă opresc acum o clipă
să-mi șterg lacrimile...
ce curg pe foi de timp,
o, sufletul meu drag
te rog,nu mai plânge...
dar sufletul meu...
cuvintele rostite ieri
transcrise-n tăcerile mele
mă apasă, te rog, nu călca
peste dragostea mea,
mi-e frântă inima
o, dorul meu, dor.


  ~Dan Lucian Corb~6 februarie 2012 Alesd~
Caietul cu amintiri