De multe ori lăcrimam la răscruce de vânturi
Căutând cu ardoare înțelepciunea clipei,
Lacrimi duioase prefăcute în cânturi...
Sărutând ploaia ca pe ochii iubitei.
Pe dealul acela cu norii așa de aproape
Cu doruri pe-ntinse cărări colindam,
Ascultând în liniște blând susur de ape...
Păream singur și trist și totuși iubeam.
Câte vise frumoase adunam într-un vers
Scris apăsat pe-un piporoș gălbenit,
Salutam fluturii și șoimii din mers...
Deznădăjduit, of, dar parcă iubit.
Și oriunde am fost, pe unde-am umblat
În lume c-o chitară, romantic, hoinar,
Luat-am cu mine duiosul oftat...
Niciun minut nu a fost în zadar.
De multe ori lăcrimam la răscruce de vânturi
Citind din depărtări vreo scrisoare,
Mi-e dor de zborul de șoimi și de fluturi...
Și toate rămân... deși-s trecătoare.
Dan Lucian Corb 23 aprilie 2023
Volumul: Lăcrimam la răscruce de vânturi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu