Și-acum...

Eu te-am chemat, dar tu n-ai auzit,

Eu te-am strigat, în lacrimi, deznădăjduit,

N-ai dat doi bani pe toată suferința mea

Și-acum... am auzit... 

Eu ți-am fost prieten și tu m-ai trădat,

Ai râs probabil, ce repede-ai uitat,

Cum din puținul meu cu tine-am împărțit

Și-acum... când te-am zărit... păreai mâhnit.

Eu am sărit și mâna ți-am întins,

Fără să cer nimic și nu m-am dat învins,

Cu-atâtea vorbe care ți le-am spus

Și-acum... mă doare... am iertat, s-au dus.

Eu am crezut în plânsul din cuvinte,

Mă tot gândesc, dar dor aducerile-aminte,

Cumplit e să lași. omule, la greu

Și-acum... oftează... iar sufletul meu.

Eu te-am văzut însingurat pe stradă,

C-o umbră de regret, a inimă bolnavă,

M-ai salutat , dar nu ai fost în stare

Și-acum... ai vrea... să-ți ceri cumva iertare.

Eu te-am iertat, dar prieteni niciodată

Alăturea nu vom mai fi ca altădată,

Mai știi când eram singur, părăsit

Și-acum...