vineri, 10 august 2018

Te văd scriind la masa din odaie

M-alinți tu, dor, cu șoaptele din scris,
Permite-mi să mă cuibăresc la tine-n vis,
Măcar o oră, două, până se răcorește
Sau până vine ploaia, hai, m-ademenește.

Te văd scriind la masa din odaie,
O lacrimă din ochii tăi duioși pe-o foaie, 
O lacrimă de dor și de dorință-n noapte
Și undeva pe o măsuță cireșe coapte.

Se-aude-n foșnet dulcele mesteacăn
Și cât aș vrea în brațe să te leagăn,
Da-n depărtarea asta, doar lungile scrisori
Ne aduc aproape, petale în ninsori.

În ale mele doruri îmi ești imprimată,
Clipa-n gând cu tine mi-e înmiresmată,
Când luna trece blândă și stelele răsar
Mai iau o poză, o sărut și o pun în sertar.

Dan Lucian Corb 10 august 2018
Volumul: Line cuvinte a dor


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu