În fiecare zi cuvintele tale
Îmi încălzesc sufletul zbuciumat,
Mi-aş dori să-mi ieşi lin în cale
Dar eşti departe...şi-am oftat.
Pentru frumoasele sentimente
Ce mi le-ai dăruit, de-atunci,
Îţi mulţumesc, le-oi păstra toate
Alături de visele-acelea dulci.
Şi oftez iar, iarăşi şi iar...
De ne-am fi cunoscut mai curând,
Să te pot iubi-n clipe de nectar
Treci-mi necontenit prin gând.
Câte vise-ai avut, câte vise...
Cu lacrimi ţi le-am sărutat, greu,
Atât de greu cu porţile-nchise
Porţile dorului ţi le-am deschis eu.
Dan Lucian Corb 15 iulie 2013
Volumul Porţile dorului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu