Pe-ntinsele câmpii

Pe-ntinsele câmpii te-am așteptat să vii,
Dar tu n-ai vrut ori... n-ai putut,

Și toate m-au durut, ce doruri am avut

Eu știu și cred că și tu asta știi.

Plouă din norii grei, lacrimă ochii mei

Pe lungile cărări, se mai aud chemări,

Uitându-mă în zări, cumplite depărtări

Scrisori în vânt și foșnetul de tei.

Macii și albăstrele sub sclipiri de stele

În vals așa duios, ce tânguios...

Erai un vis frumos, pe mal de Criș în jos,

Mai sorbi cafea în gândurile mele.

Pe-ntinsele câmpii te mai aștept să vii,

Dar numai toamna e, melancoliile,

Și-mi cântă ploile, în inimă suspinele

Și... ne-am iubit și-a mea n-o să mai fii!

Dan Lucian Corb 30 septembrie 2022