M-ai dărâmat,
dar îmi promit că mă voi ridica,
nu te necăji de lacrimile mele,
lasă-mă să plâng cât poate sufletul.
M-ai rănit,
dar îţi promit că mă voi vindeca,
că doar ce pot face durerile
decât să te întărească, în timp.
M-ai dezamăgit,
dar îmi promit să nu te urăsc,
voi citi din când în când din cartea
cu coperţi presărate cu lacrimi.
M-ai părăsit,
dar sunt convins că vei regreta,
ai lăsat pur şi simplu iubirea
să se scurgă ca nisipul printre degete.
Dan Lucian Corb 25 septembrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu