E vânt şi-s ploi şi-i melancolie,
E dor şi-s lacrimi în poezie,
E dragoste-n visul de catifea,
E dor de tine, dragostea mea.
Şi nici nu ştii tu cât te doresc
Şi nici nu bănuieşti cât preţuiesc
Duiosul tău glas, cuvintele tale,
Buze ca ale trandafirilor petale.
Şi dacă sufăr în ultimul hal
Nu-mi pasă, pe al iubirii val
Sunt şi adulmec al tău parfum
Cântând melancolic pe drum.
E vânt şi-s ploi şi-i melancolie,
E dor şi-s lacrimi în poezie,
Aşteptând fericirea aceea deplină
Adânc sufletul meu îmi suspină.
Dan Lucian Corb 26 februarie 2015
Volumul: E dor şi-s lacrimi în poezie
Foarte f Versuri !
RăspundețiȘtergereMersi mult!
Ștergere