11.Şi cum îmi spuneai cândva că pe cerul din ochii mei albaştri, vezi păsări zburând, purtând dorul, visul şi speranţa către sufletul tău...Şi cât de mult te-am iubit...Aud o vioară suspinând undeva departe şi...ploaie de lacrimi mi-e sufletul acum.
Dan Lucian Corb
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu