Eşti tot ce n-am

Cum aş putea să nu-ţi duc dorul
Când toată fiinţa îmi vibrează...
Cum aş putea trăda izvorul
Iubirii ce mă-mprospătează.

Cum aş putea vreodată-n zborul
Acestei vieţi să nu te am,
Cum să îţi spun eu că amorul
Ţi-l port, eşti tot ce n-am.

Şi cum să nu lupt pentru tine
Să-mi fii aproape-ntotdeauna...
Când sufletul mi-e în suspine
Fiindcă te duci, mă laşi cu luna.

Şi cum să-ţi dau dovezi mai mari
Să-mi înţelegi toată iubirea,
Decât cuvintele pe cari'
Le preţuieşti cu toată firea.

Dan Lucian Corb 21 iulie 2011 Aleşd

Dor Nestins