Trecând pe străzile așa pustii

Când seara se lasă peste orașul trist

Ploaia mă face să mă simt fantastic

Ploaia și gândul la tine și pasiunea

Pe care mi-o dă sentimentul de iubire.

Și vântul ce îmi adie în cuvintele plânse

Și pașii mei ce calcă urma pașilor tăi

E imposibil să nu mă mai iubești

Simt asta trecând pe străzile așa pustii.

Picuri dansând se agață de felinare

Și eu tânjesc după sărutările fenomenale

Mușc dintr-un biscuite pufos surâzând

Ce dulce-mi erai pe buze, cireașă coaptă.

Dacă mai ții la mine deschide poarta visului

În care desenam cândva calești cu fluturi

Și îngăduie-mi să-ți scriu pe petale de floare

Câte ceva din dorul ce suspină lăcrimând.

Dan Lucian Corb 16 martie 2021

Volumul: Singur sub sclipiri de stele