vineri, 31 iulie 2020
joi, 30 iulie 2020
miercuri, 29 iulie 2020
luni, 27 iulie 2020
duminică, 26 iulie 2020
sâmbătă, 25 iulie 2020
vineri, 24 iulie 2020
marți, 21 iulie 2020
luni, 20 iulie 2020
Cântând ca și atunci, duios
A fost un vis cu doruri multe
Și lacrimi, cine să le-asculte?...
Că te-a iubit nu ți-a păsat
Și, evident, c-a și plecat!
Tu ai rămas printre suspine
Și ți-ai clădit o carieră,
Mai auzi trenuri în surdine
Și cum se las-o barieră.
Și treci prin picurii de ploaie,
Dar halta e la fel, pustie,
Înșiri cuvinte pe o foaie
Sub felinarul ce te știe.
Prin orășel, pe-alei, în noapte
Treci cu inele de argint,
Pe-o bancă îți răsună șoapte
Și urmă vagă de alint.
Deci, lași o lacrimă să cheme
O clipă chipul ei frumos,
Apoi te lași purtat de vreme
Cântând ca și atunci, duios.
Însă oricât ai încerca...
Ea tot așa făcea, pleca,
Iar tu oftând pe foi întinse,
Premii de dor luai, distinse.
Dan Lucian Corb 20 iulie 2020
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Și lacrimi, cine să le-asculte?...
Că te-a iubit nu ți-a păsat
Și, evident, c-a și plecat!
Tu ai rămas printre suspine
Și ți-ai clădit o carieră,
Mai auzi trenuri în surdine
Și cum se las-o barieră.
Și treci prin picurii de ploaie,
Dar halta e la fel, pustie,
Înșiri cuvinte pe o foaie
Sub felinarul ce te știe.
Prin orășel, pe-alei, în noapte
Treci cu inele de argint,
Pe-o bancă îți răsună șoapte
Și urmă vagă de alint.
Deci, lași o lacrimă să cheme
O clipă chipul ei frumos,
Apoi te lași purtat de vreme
Cântând ca și atunci, duios.
Însă oricât ai încerca...
Ea tot așa făcea, pleca,
Iar tu oftând pe foi întinse,
Premii de dor luai, distinse.
Dan Lucian Corb 20 iulie 2020
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
duminică, 19 iulie 2020
sâmbătă, 18 iulie 2020
vineri, 17 iulie 2020
joi, 16 iulie 2020
miercuri, 15 iulie 2020
marți, 14 iulie 2020
luni, 13 iulie 2020
duminică, 12 iulie 2020
vineri, 10 iulie 2020
joi, 9 iulie 2020
miercuri, 8 iulie 2020
luni, 6 iulie 2020
duminică, 5 iulie 2020
sâmbătă, 4 iulie 2020
vineri, 3 iulie 2020
miercuri, 1 iulie 2020
În ochii tăi, senini, albaștri
Ce doruri i-ai lăsat în suflet
Cu frumusețea-ți răpitoare,
Dar oare știi că al tău zâmbet
Stă-n lacrima lui arzătoare?!...
Cine-ți șoptea cuvinte-n rime
În nopțile cu lună plină,
Sărutându-ți mâinile fine
Și pielea ca și de afină?!...
În ochii tăi, senini, albaștri
El tot visa, atât de blând,
De ce te-ai dus, sub ploi de aștri,
Când te iubea spus, lăcrimând?!...
Ții minte degetele-n păr
Care te mângâiau prea fin,
Când îl iubeai într-adevăr,
O, dulce floare de mălin?!...
Ce doruri i-ai lăsat în suflet,
El neputând ca să mai zboare,
Dar oare știi de al lui plânset,
Că frumusețea-i trecătoare?!...
Dan Lucian Corb 1 iulie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
Cu frumusețea-ți răpitoare,
Dar oare știi că al tău zâmbet
Stă-n lacrima lui arzătoare?!...
Cine-ți șoptea cuvinte-n rime
În nopțile cu lună plină,
Sărutându-ți mâinile fine
Și pielea ca și de afină?!...
În ochii tăi, senini, albaștri
El tot visa, atât de blând,
De ce te-ai dus, sub ploi de aștri,
Când te iubea spus, lăcrimând?!...
Ții minte degetele-n păr
Care te mângâiau prea fin,
Când îl iubeai într-adevăr,
O, dulce floare de mălin?!...
Ce doruri i-ai lăsat în suflet,
El neputând ca să mai zboare,
Dar oare știi de al lui plânset,
Că frumusețea-i trecătoare?!...
Dan Lucian Corb 1 iulie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)