Chestionarul unei eleve de nota 10
1.
Opinia proprie: Se
mai citeşte în zilele noastre?
DLC: Da. Consider că se citeşte atât în spaţiul virtual, îndeosebi poezie dar şi proză, aforisme, eseuri, epigrame, pamflete, cât şi carte tipărită, dovadă e faptul că apar multe Antologii cu scriitori talentaţi, mai mult sau mai puţin concacraţi. Pentru mine e o încântare să observ acest fenomen de mediatizare a poeziei pe Facebook, în grupurile literare, numeroase dealtfel, pe bloguri şi site-uri literare.
2. Eşti un amator al romanelor bune, ţi s-a creat un reflex după care duci dorul cititului?
DLC: Desigur, sunt un amator al romanelor bune, dar recunosc că cel mai mult citesc poezie, în prezent. Mai demult, citeam romane, îndeosebi de la Biblioteca din oraş, şi desigur îmi cumpăram cu drag câte un roman bun, cărţi pe care le păstrez în biblioteca mea personală. Unicul reflex e pasiunea şi dorul de a citi, în viitor mi-aş dori să citesc poezie dar şi romane, cât mai multe cu putinţă. A simţi parfumul cărţilor, e o adevărată încântare pentru suflet.
2.
Care ar fi
romanele cele mai semnificative pe care le-ai lecturat?
DLC: Sunt multe romane excelente, senzaţionale care îţi pot marca existenţa. Tot ce am citit, mi-a plăcut şi m-a fascinat, pur şi simplu. Acum îmi vin în minte trei romane:
Balzac – Iluzii pierdute
Emily Bronte – La răscruce de vânturi
Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război
4. Cine te-a influenţat asupra înclinaţiei de a compune versuri?
DLC: Cred că eu, singur. Şi însăşi Poezia. Am simţit drumul către poezie încă din anii de liceu. L-am urmat cu sufletul şi recent am tipărit prima carte cu versuri. La 25 de ani de când am început să scriu, prima mea carte a văzut lumina tiparului. Pentru asta: ,,Las o lacrimă’’.
5. Cât de mult contează popularitatea pentru
un poet?
DLC: Contează enorm, popularitatea pentru un poet. E important ca la un moment dat să lansezi prima ta carte tipărită, pentru a prinde aripi. În lumea virtuală, poezia e transmisă, distribuită, citită şi comentată, cred că în fiecare zi. Asta înseamnă că oamenii au nevoie de poezie. Se regăsesc în ea şi îşi alină de multe ori sufletul, citind versurile scrise cu dragoste de poeţii lor preferaţi. Ador recitalurile de poezie şi muzică, la biblioteci, la radio, la televiziune, pe scene, pretutindeni.
6. Este normal ca un tânar poet să fie
comparat cu un buton de trandafir? Reuşeşte singur acest buton să îşi croiască drumul
său spre soare?
DLC: Îmi place această expresie, buton de trandafir, boboc de trandafir. Îmi amintesc cu drag, iar, de anii de liceu, în care stăteam în gazdă, undeva aproape de şcoală, într-o casă cu o grădină plină cu trandafiri. Le simţeam parfumul prin fereastra deschisă, stând la masa din odaie, şi cuvintele suspinau de dor pe foi. Pe-atunci eram şi eu ca un boboc de trandafir, albastru.
Fiecare poet, ca un boboc de trandafir, dacă visează mereu şi nu renunţă nici măcar o clipă la visele sale, de a ajunge un scriitor bun, va reuşi. Va reuşi să îşi croiască singur, drumul spre soare. Fiecare poet, are în sufletul său, acolo undeva, lacrimi doar de el ştiute, speranţe limpezi şi sentimente unice, care odată revărsate pe foi, devin poezie.
7. Nu putem să trecem cu vederea de opera lui Eminescu. Cum s-a schimbat percepţia oamenilor despre el?
DLC: Pentru mine, Mihai Eminescu, e poetul ce prin frumuseţea scrierilor sale, m-a făcut să iubesc poezia, să o simt cu sufletul, să lăcrimez citind cuvinte, să plâng de dor, să fiu fericit, recitind şi citind, de fiecare dată cu pasiune şi dorinţă. Recit cu drag, poezia eminesciană şi cânt cât mai duios, versurile-i sale.
În ce priveşte percepţia oamenilor despre Eminescu, o consider neschimbată, rămânând mereu aceeaşi, scrierile sale, înfrumuseţându-ne cu fiecare clipă ce trece, cu fiecare clipă ce vine.
8. Ce cărţi tipărite ai până acum şi ce proiecte ai pe viitor?
DLC: Prima mea carte de Versuri: Două lacrimi în paradis – Dansul durerii, a apărut în decembrie 2011, e o carte ce cuprinde 150 de poezii, pe care vă invit cu drag, să le citiţi. Proiecte de viitor, sunt tipărirea următoarelor cărţi, din care vă dezvălui câteva titluri:
Carte 2 DLC - Spre Biserica Ta, Doamne – Poezii şi Cugetări
Carte 3 DLC - Dor nestins – Poezii
Carte 4 DLC – 240 Zâmbete Biss
Carte 5 DLC – Imagini aleşdene
9. La vârsta de 44 de ani, consideri că eşti
o personalitate împlinită ?
DLC: Aşa cum spun şi pe Blogul meu, danlucian.blog.spot.ro:
Iubesc muzica, ador
poezia, vreau să urmez filosofia, îmi plac romanele,
chiar scriu şi eu:
„Lumină în decembrie“, sunt un tip modest, paşnic,
visător, sentimental,
romantic, sincer... un simplu călător prin lume.
Îmi doresc din tot
sufletul să ating fericirea, chiar s-o cuprind.
Surâd şi plâng pe drumul
vieţii mele, căutându-i sensurile, am multe
doruri, mă îndrept spre
lumină, mă bucur şi lăcrimez de fiecare
dar divin. Artist, cred
că merită să mă citeşti, să mă auzi cântând.
Da, din punct de vedere artistic, mă simt împlinit, de ceea ce am reuşit până acum să realizez. Şi tind mereu spre a-mi împlini fiecare vis.
A întrebat: Victoria TcaciucA răspuns: DLC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu