Era-ntr-o toamnă, pe o veche stradă
Când te-am zărit aşa, întâmplător,
Şi mi-ai rămas în suflet, dragă...
Mai lăcrimez şi azi de al tău dor.
Şi mi-ai lăsat privirea ta ştrengară
Când frunzele de nuc în vânt,
Se legănau, frumoasă domnişoară,
Mi-e dorul alinat doar de cuvânt.
Azi, din cornuleţe dulci cu nucă
Mă-nfrupt, căutându-te în amintiri,
Şi-mi vine-aşa un dor de ducă...
Pe strada cu parfumul unei iubiri.
Dan Lucian Corb 6 decembrie 2013
Da, ştrengăriţo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu