joi, 31 decembrie 2020
miercuri, 30 decembrie 2020
marți, 29 decembrie 2020
luni, 28 decembrie 2020
duminică, 27 decembrie 2020
sâmbătă, 26 decembrie 2020
joi, 24 decembrie 2020
Suspinul e-așa mlădios
Mi-e gândul la tine, mamă,
La tot ce a fost frumos,
Fotografia ta e în ramă,
Azi s-a născut Hristos.
De-acolo din albe ceruri,
Mamă, om bun, credincios,
Veghează-mă, la mine-n gânduri
Rămâi, fără tine-s neputincios.
E tristă odaia aici, mamă,
Sufletu-mi plânge anevoios,
Fără cozonac, e-o blândă iarnă,
Timpul pare ploios.
Mestecenii freamătă iară
Suspinul e-așa mlădios,
E liniște în casă și-afară,
Azi s-a născut Hristos.
Ochii mi-s ninși de lacrimi
Un brăduț am, e armonios,
L-am împodobit ca după datini
Cu globuri și lumini, grațios.
Și cânt un colind pentru tine
Cu dor, e-așa melodios,
De mă opresc uneori în suspine
Și plâng și cânt, duios de duios.
Credința puternic mă ține,
Poate va ninge frumos,
Of, copil, în brațe la tine,
Azi s-a născut Hristos.
Dan Lucian Corb 24 decembrie 2020
Volumul: Mama, dragostea sufletului meu
miercuri, 23 decembrie 2020
Prin visul în care cu ea, colindând
Ropotul ploii din mijloc de noapte,
Sunetul trenului trecând apăsat,
Mestecenii-n vânt, dorul de șoapte...
De dulcea-ți iubire pierdută-n uitat.
Prin fereastra deschisă vezi luna trecând,
Stele-argintii licărind printre nori,
Lung oftezi și mănânci lăcrimând
Turtă dulce pe-albe câmpuri cu flori.
Și ploaia asta doar ți-alină durerea grea
O asculți picurând peste-acele amintiri,
Singur, printre cărți, în odaia ta...
Simți dorința acum a acelei iubiri.
Și iei o scrisoare și-o citești lăcrimând...
Te-ai duce c-un tren la clasa întâi,
Prin visul în care cu ea, colindând,
Erai fericit, cu dor, cu nuci și mere gutui.
Dan Lucian Corb 23 decembrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
marți, 22 decembrie 2020
luni, 21 decembrie 2020
duminică, 20 decembrie 2020
Ador visul meu
Ador visul meu în care tu la primii zori
Vii în odaia mea cu mireasmă de flori,
Șoptindu-mi cuvinte cheie de mă cuprind fiori,
Deschizi ușor fereastra și plouă din nori.
Ador visul meu cu aromă dulce de tine
În care simt cum găsesc cele mai duioase rime,
Pentru cea mai frumoasă romantică, din filme,
Sărutările tale, pasiunea, puternice sentimente.
Ador visul meu în care blânde raze de soare
Printre mestecenii argintii se joacă-n culoare,
Când la vechiul pian întind mâinile doritoare
Să te impresioneze după ploaia ademenitoare.
Ador visul meu în care împreună citim...
Printre cărți ne șoptim cât de mult ne iubim,
Ador clipele-n care-n dor amândoi ne regăsim...
Sinceritatea ta, zâmbet și lacrimă, zbor făurim.
Dan Lucian Corb 20 decembrie 2020
Volumul: Line cuvinte a dor
Text muzical
sâmbătă, 19 decembrie 2020
vineri, 18 decembrie 2020
joi, 17 decembrie 2020
miercuri, 16 decembrie 2020
Sub felinare-n cartierul vechi, prin fulgi de nea
De Sărbători ai vrea s-o strângi în brațe lin
Sub felinare-n cartierul vechi, prin fulgi de nea,
Ea fiind pentru tine dragostea, floarea de mălin
Ce-o ai mereu în suflet, iubind cu toată inima.
Să ascultați colinde, împreună, lângă șemineu,
Să îți citească poezii din clasici așa cum ea știe,
Să-i mulțumești că-ți e aproape la bine și la greu
Și s-o săruți ca-n cea mai dulce, romantică poezie.
Doar vuietul prelung al vântului în noapte
Să se audă apoi, tot viscolind ninsori...
Și cele mai duioase, dar, ce duioase șoapte...
Și povestiri și dulciuri, cuvinte până-n zori.
O, vis frumos, ademenitor, aici cu-al tău parfum,
Spui tu, rămâi așa că tare-mi este bine,
Colindători se-aud trecând pe-același drum,
Mai stai, colindă-mi, dragoste, eu lângă tine!
Dan Lucian Corb 16 decembrie 2020
Volumul: Line cuvinte a dor
marți, 15 decembrie 2020
luni, 14 decembrie 2020
duminică, 13 decembrie 2020
sâmbătă, 12 decembrie 2020
vineri, 11 decembrie 2020
joi, 10 decembrie 2020
miercuri, 9 decembrie 2020
Cu drag mi-aduc aminte de-o vară lină, lină
Cu drag mi-aduc aminte de-o vară lină, lină
În care-adolescent fiind, alături de-a mea mamă,
Treceam pe ulița din sat cu mere din grădină,
Surâzând prin soarele ce nori ținea de mână.
Salutam oamenii care stăteau în fața caselor
Pe bănci, vorbind, la umbră, sub pomii aplecați,
Iar pe mama o simțeam ca pe tărâmul viselor,
Mândră de mine, of, mi-s ochii veșnic înduioșați.
Ieșeam pe jos din sat, treceam pe-o lungă punte
Peste Crișul care curgea frumos ca-ntr-o poveste,
În copilărie pe-acolo se trecea doar într-o luntre,
Ce mult mi-a plăcut scrisoarea cu o bună veste.
Cu drag mi-aduc aminte de-o vară lină, lină
În care-adolescent fiind, alături de-a mea mamă,
La casa ei părintească o însoțeam, dorul suspină
Și chipul ei duios cu lacrimi îl privesc într-o ramă.
Dan Lucian Corb 9 decembrie 2020
Volumul: Mama, dragostea sufletului meu
marți, 8 decembrie 2020
duminică, 6 decembrie 2020
vineri, 4 decembrie 2020
joi, 3 decembrie 2020
Mesaje-mi trimitea în privat
Era o fată cu părul lung
Un blond înspre șaten,
Cu un pistrui sub ochiul stâng
Visam să vină c-un tren.
Cândva, oricând, într-o vară
Să-i cânt ceva la pian,
S-o aștept timid într-o gară
Ducându-i un vechi geamantan.
Spunea că îi place de mine
Mesaje-mi trimitea în privat
Credeam că-i iubirea din filme,
Dare tare m-am înșelat.
Avea pretenții o mie
Făcea pe îndrăgostita,
Credea că-i ofer
pepita
miercuri, 2 decembrie 2020
marți, 1 decembrie 2020
Fii mândru-s mândru că sunt român, distinse!
M-aș duce pe un drum străvechi de țară
Acum, în toamna rece, arămie și târzie...
Mă doare dorul într-o lacrimă amară,
Dar port în al meu suflet cânt și poezie.
Mai am încredere deși tristețea-i grea
Că s-ar putea schimba ceva și-n țara mea...
Țin minte cum luptam în optzeci și nouă
Și cum speram într-o minune, o viziune nouă.
M-aș duce poate până la un președinte
Să-i spun dacă m-ar asculta o vorbă, două,
Ori poate să-i trimit scrisoare, câteva cuvinte,
Dar trec prea singuratic pe poteci și plouă.
Mă doare inima de neputința prea adâncă,
Însă rămân puternic și aprig ca o stâncă..
În năzuințe, eu, tu, noi altfel visam totul
Mai simplu, mai frumos, să ne surâdă norocul.
O, suflet bun și nobil, sărmane, tu, artist
Ce treci prin lumea asta cu rolul vesel, trist...
Mai cântă și recită din suflet versuri ninse,
Fii mândru-s mândru că sunt român, distinse!
Dan Lucian Corb 1 decembrie 2020
luni, 30 noiembrie 2020
duminică, 29 noiembrie 2020
sâmbătă, 28 noiembrie 2020
A fost într-o vară în satul din câmpie...
A fost într-o vară în satul din câmpie...
O dulce domnișoară în cale mi-a ieșit,
O dulce domnișoară în cale mi-a ieșit,
Desculță pe cărare, cu părul despletit și-n ie
Și tare mi-a fost dragă de m-am îndrăgostit.
Venisem din armată și-am fost până la vie
Să văd ce e pe-acolo, la marginea de sat,
Scrisesem câteva gânduri pe-o foaie de hârtie
Și-o floare am cules și ție ți o-am dat.
Dulce ai mirosit-o, fugind apoi pe glie,
Lăsându-mă în urmă așa amorezat,
Aveai în ochi sclipire, erai o poezie
Pe care peste ani în suflet o-am păstrat.
Și ne-am iubit o vreme, cât, cine să mai știe...
Mi-ai fost și dor și dragoste și ură și venin,
Însă, iubind așa, profund, ca-ntr-o filosofie
Am înțeles fiorul din ploaie și senin.
Dan Lucian Corb 27 noiembrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
vineri, 27 noiembrie 2020
joi, 26 noiembrie 2020
Eram în liceu, prin lanul de porumb
Eram în liceu, prin lanul de porumb
Sau la cules de varză ne priveam,
În clase paralele, de-ți descheiai un bumb,
Privindu-ți gestul mă cutremuram.
Și aruncam știuleții la pură întâmplare
O dată pe lângă urechea maistrului trecură,
Adolescentă dulce, erai seducătoare,
În toamna-n care te simpatizam peste măsură.
Stăteai la geam în camera din internat, la fete,
Din gazdă mai veneam seara să mi te văd,
Aveam bon la cantină, un poster pe perete
Visam să-l am, cu tine, mereu să te revăd.
O, scumpa mea, de-ai ști tu de câte zeci de ori
Vroiam să-ți spun... dar nu aveam curaj,
Că... te iubesc, măi, fată, și vreau să-ți dărui flori,
Era din cauza ta... să intr-un surmenaj.
Țin minte și acum, odată, într-o iarnă,
Trecând pe lângă mine, te-ai împiedicat...
Și m-ai luat în brațe, așa, ca pe o pernă
Și amândoi în neauă ne-am cam rostogolizat.
A fost ca într-un vis acel cumplit moment
În care din instinct profund te-am sărutat,
Două perechi de palme primit-am, inocent,
Aiurit, la film la cinema pe loc te-am invitat.
Uimită de reacție, ai acceptat din prima,
Treceam mână-n mână prin parcul proaspăt nins,
Vorbeam de lecții, școală și ne priveam întruna,
Ieșind din cinema, elevi, în dans prin fulgi ne-am prins.
Dan Lucian Corb 26 noiembrie 2020
Volumul: Amintir idin liceu
Clasicii Veterinari G
miercuri, 25 noiembrie 2020
Pe-ntinsele poteci
A fost frumos desigur, iubind pasional,
Dar ce folos la urmă, un chin sentimental,
Că-n tot ce ai crezut, sublime idealuri...
S-au dus în depărtări purtate lin pe valuri.
Contesa despre care credeai că te iubește
La casa de la țară s-a retras într-o vară,
Tu ai continuat s-o adori dulce, nebunește...
Și călăreai prin lanu-acela lung seară de seară.
La margine de sat, pe malul unei ape,
Ai zărit-o într-o toamnă, era așa aproape,
Însă ochii ei păreau mult, mult prea întristați...
O lacrimă în vânt... pe sub mesteceni legănați.
Tu ai plecat atunci, prea supărat, în goană,
Când frunzele cădeau în vânturile reci,
Ai plâns adânc în tine cu ploile de toamnă...
Și nu te-ai mai întors pe-ntinsele poteci.
Dan Lucian Corb 25 noiembrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
marți, 24 noiembrie 2020
luni, 23 noiembrie 2020
duminică, 22 noiembrie 2020
sâmbătă, 21 noiembrie 2020
vineri, 20 noiembrie 2020
joi, 19 noiembrie 2020
miercuri, 18 noiembrie 2020
marți, 17 noiembrie 2020
luni, 16 noiembrie 2020
duminică, 15 noiembrie 2020
Citesc un catren, simt dor a colind
Aud roți de tren prin noapte gonind,
Citesc un catren, simt dor a colind,
E toamnă târzie, va ninge curând,
Îmi ești poezie, cuvânt lăcrimând.
Odaia e tristă fără tine aici, știi,
Mestecenii se leagănă în lungi simfonii,
Iar ploaia îmi bate-n șiroaie în geam
Când galbene frunze tot cad de pe ram.
Cândva tresăream sub un felinar
Când te-așteptam, dor, citind un ziar,
Atunci când veneai pe strada pustie
Eram topit, sărutări înspre o mie.
Dansam fericiți sub mirifice stele,
Îți mai aduci aminte de șoaptele mele?...
Mi-e dor să te văd poeme citind, floare,
La răscruce de drumuri în clipe cu soare.
Aud roți de tren prin noapte gonind,
Citesc un catren, simt dor a colind,
E toamnă târzie, va ninge curând,
Îmi ești poezie, cuvânt lăcrimând.
Dan Lucian Corb 15 noiembrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
sâmbătă, 14 noiembrie 2020
vineri, 13 noiembrie 2020
joi, 12 noiembrie 2020
miercuri, 11 noiembrie 2020
marți, 10 noiembrie 2020
O, dulcea nostalgie din ochii tăi adânci...
O, dulcea nostalgie din ochii tăi adânci...
Freamăt de poezie când hoinăream pe lunci,
Rămas-ai pentru mine același dor năuc...
Ce plânge iarăși toamna pe frunzele de nuc.
Chiar dacă vremea aceea repede s-a dus...
Uneori lăcrimând te revăd într-un apus
În care sărutarea ta era de nedescris...
Stau și mă-ntreb de ce-ai plecat, n-ai scris?...
De ale tale tandre îmbrățișări mi-e dor...
Dar e un dor în care și lacrimile dor,
Te-am așteptat zile și nopți, clipe și ani...
Însă n-ai mai venit să-ți văd ochi diafani.
Ca un soldat pe câmpuri pustii mai rătăcesc...
Înghit în sec, n-am mai spus de-atunci „te iubesc”,
Lăsat-am pentru tine cuvintele acele...
E toamnă iar suspin sub licăriri de stele.
Dan Lucian Corb 10 noiembrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
luni, 9 noiembrie 2020
De-atâta romantism pe-atunci mă-nduioșeai
Eu am crezut duios ca un copil în tine...
Deși adolescent eram, un căutător de rime,
Chiar și-acum plâng de dor, doi sentimentali...
Și-aud în gânduri foșnetul de plopi fenomenali.
Țin minte ferestrele deschise-n zori de zi...
Și sărutarea-ți din priviri ce n-o puteam opri,
Erai așa de dulce și mă iubeai nespus...
Dar toate-acele clipe mirifice s-au dus.
Suspin în plină toamnă prin ceața înserării...
Mă doare sufletul c-atunci m-ai dat uitării,
Habar nu ai ce greu, ce tristeți mi-ai lăsat...
Până să nu-mi mai pese de pasul tău plecat.
Că niciodată nu ne vom despărți, credeam...
Plopii aceaia înalți când ploi băteau în geam,
Ne dădeau fiori, tot mai aproape ne aduceau...
Ochi sărutați cu dragoste ce poezii citeau.
De-atâta romantism pe-atunci mă-nduioșeai...
Și încă mai aud un cântec lin de nai,
Iubirea mea pierdută în doruri și suspine...
Ce-ai da tu oare să fii o clipă lângă mine?!
Dan Lucian Corb 9 noiembrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
duminică, 8 noiembrie 2020
sâmbătă, 7 noiembrie 2020
vineri, 6 noiembrie 2020
joi, 5 noiembrie 2020
miercuri, 4 noiembrie 2020
marți, 3 noiembrie 2020
luni, 2 noiembrie 2020
duminică, 1 noiembrie 2020
sâmbătă, 31 octombrie 2020
vineri, 30 octombrie 2020
joi, 29 octombrie 2020
marți, 27 octombrie 2020
duminică, 25 octombrie 2020
sâmbătă, 24 octombrie 2020
Știi, toamna printre mesteceni...
Știi, toamna printre mesteceni...
Mi se face dor de ochii tăi,
Prin visul meu începi să te legeni
Și cuvintele-s mai altfel prin ploi.
Câte splendori aveam odată...
Câte rostiri ce-ncepeau cu iubesc,
Câte scrisori lungi de la o fată
De care la o cafea-mi amintesc.
Ascult o melodie dragă nouă,
Lăcrimând în zorii trandafirii,
Pe o verandă uimit de cum plouă...
Tu rămânându-mi în dulci poezii.
Câte cărți răsfoiam cândva...
Câte sărutări, zeci, sute, mii,
Câte zâmbete-n serile de catifea
În care tu-mi șopteai că-mi rămâi!...
Dan Lucian Corb 24 octombrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
vineri, 23 octombrie 2020
joi, 22 octombrie 2020
miercuri, 21 octombrie 2020
E o toamnă sublimă cu dor de ochii ei
E o toamnă arămie cu frunze pe-alei...
E o toamnă sublimă cu dor de ochii ei,
O toamnă în care singurătatea-i grea
Și ploile care vin plâng în inima mea.
La un vechi pian într-o veche odaie
Stau și visez lăcrimând pe o foaie...
Înșirând cuvinte și-apoi clape-apăsând,
Glasu-mi te cheam-auzi suflet oftând.
Și-n aceste-apăsătoare adieri de vânt
De la tine-mi amintesc câte un cuvânt
Și-mi doresc cândva-n sală să te văd intrând...
Să mă sorbi din priviri chiar în primul rând.
Să-ți fac o dedicație „Ce dulce-i dragostea”,
Un cântec care să-ți încălzească inima,
Să-ți sărut ochii plânși în pauză-n culise
Și să te iau cu mine printre albastre vise.
Dan Lucian Corb 21 octombrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
marți, 20 octombrie 2020
luni, 19 octombrie 2020
duminică, 18 octombrie 2020
sâmbătă, 17 octombrie 2020
vineri, 16 octombrie 2020
joi, 15 octombrie 2020
miercuri, 14 octombrie 2020
Omule, nu mai fi supărat
1. Pe un drum la ceas de seară
Trece-un om și-i supărat,
Trece-un om și-i supărat,
Are-un of la inimioară, lume,
Și-i e sufletul apăsat.
Refren:
Omule, nu mai fi supărat,
Toate-n viață-s trecătoare,
Lasă, lasă lăcrimat
Col pe petale de floare,
Omule, nu mai fi necăjit,
Toate-n viață-s trecătoare,
De-ai iubit cândva și-ai fost iubit,
Lasă lacrima să zboare...
2. Se oprește sub un nuc
Lacrima ușor o alină,
Tare-aș vrea să mă mai duc, lume,
Zise, la mândra-n grădină.
Refren:
Omule, nu mai fi supărat,
Toate-n viață-s trecătoare,
Lasă, lasă lăcrimat
Col pe petale de floare,
Omule, nu mai fi necăjit,
Toate-n viață-s trecătoare,
De-ai iubit cândva și-ai fost iubit,
Lasă lacrima să zboare...
3. Iese luna dintre stele,
Bate vândul frunza dragă,
Of, of, of, măi, doruri grele, lume,
Of, of, of, măi, lume dragă.
Refren:
Omule, nu mai fi supărat,
Toate-n viață-s trecătoare,
Lasă, lasă lăcrimat
Col pe petale de floare,
Omule, nu mai fi necăjit,
Toate-n viață-s trecătoare,
De-ai iubit cândva și-ai fost iubit,
Lasă lacrima să zboare...
D Dor Ales
Text, Muzică și Voce: Dan Lucian Corb
Saxofon: Nelu Dumitru Chirodea
marți, 13 octombrie 2020
luni, 12 octombrie 2020
duminică, 11 octombrie 2020
sâmbătă, 10 octombrie 2020
vineri, 9 octombrie 2020
marți, 6 octombrie 2020
luni, 5 octombrie 2020
duminică, 4 octombrie 2020
Când vine toamna și când plouă
Când vine toamna și când plouă
Mi-aduc aminte lăcrimând...
Mi-aduc aminte lăcrimând...
De liceu, când de la opt la nouă
Mi-erai așa aproape, răspunzând.
Erai.. că nici nu știu parcă să spun...
Atâta dor și sensibilitate,
Te admiram, tu o Regină, eu, nebun...
După tine în ore, pauze sunate.
În pauza mare la fotbal pe platou...
Mă urmăreai, ce dulce-n uniformă,
Driblam și atacam și gol din nou...
Tu lină răsfoiai o carte, taciturnă.
Mi-e tare dor de ochii tăi senini...
Mi-e dor de bilețele cu cuvinte,
Mi-e dor, însă ne-am despărțit, elevi,
Și ne rămân numai aducerile-aminte.
Dacă vreodată chiar din întâmplare
Pe strada către școală noi ne vom vedea,
Să-mi sari în brațe, ca și-atunci, surâzătoare,
Tu, școlăriță care mult m-ai iubit cândva.
Dan Lucian Corb 4 octombrie 2020
Volumul: Frumoșii ani de liceu
Clasicii Veterinari G
joi, 1 octombrie 2020
miercuri, 30 septembrie 2020
marți, 29 septembrie 2020
luni, 28 septembrie 2020
vineri, 25 septembrie 2020
joi, 24 septembrie 2020
miercuri, 23 septembrie 2020
Cu părul nins într-o iarnă
Cu părul nins într-o iarnă pe un culoar...
Privirea ei încă mă-ncearcă, dar e-n zadar,
Vroiam să-i spun... însă n-a stat în loc
Și cât am vrut atunci un dram de noroc!
Țin minte deși ani au trecut, gestul ei,
M-a invitat la o cafea, ea cu mireasma-i de tei,
Bolboroseam ceva despre clasicii poeți...
Și-i citeam în ochi, of, să nu mă regreți!
Apoi, din tramvaiul acela roșu, cu scrâșnet,
Mi-a făcut cu mâna, ondulânduse-ncet,
O priveam de pe bulevardul acoperit de nea...
Și-a plecat, o voce-mi spunea, fugi după ea!
Aproape se însera, am mai stat singur în cafenea,
Mi-a rămas atingerea ei, surâsu-i de catifea,
O visam în livada cu vișini, plimbându-ne fin
Pe cărarea aceea chiar și azi mai suspin!
Dan Lucian Corb 23 septembrie 2020
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
marți, 22 septembrie 2020
Înspre Cetate șoimii zboară
Printre mesteceni blânda lună
Își lasă razele în noapte...
Înspre Cetate șoimii zboară,
Ce strigăte de dor spre șoapte.
Pe dealu-atins de toamnă treci,
Cobori lăcrimând pe sub stele...
Ca și atunci, pe vechi poteci,
Dar fără ea, suspine-s grele.
N-ai leac la supărarea asta
Decât speranța că vreodată...
Vântu-ți va clătina fereastra,
Din picuraș de ploaie-o fată...
Ca într-o filă de poveste
O clipă te va-mbrățișa...
C-o sărutare-a fost și-ți este
În vis pe veci numai a ta.
Auzi cum plânge o vioară
La ceas târziu, târziu în noapte...
Înspre Cetate șoimii zboară,
Ce strigăte de dor spre șoapte.
Dan Lucian Corb 22 septembrie 2020
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
luni, 21 septembrie 2020
duminică, 20 septembrie 2020
Я люблю pă Katiușa
1.
Refren:
Я люблю pă Katiușa,
Ieri mi-o călcat cămașa...
Și-am dansat pe-nserat,
Dar apoi ca altele-a plecat...
Я люблю pă Katiușa,
Ieri mi-o călcat cămașa...
Trenul fluieră-n gară
Ea cu o valijoară,
Să mai vii într-o vară...
sâmbătă, 19 septembrie 2020
miercuri, 16 septembrie 2020
luni, 14 septembrie 2020
sâmbătă, 12 septembrie 2020
Vara aceea, o, dulcea vară de odinioară...
Vara aceea, o, dulcea vară de odinioară...
În care cântau tobele, un pian și-o chitară,
Scena în care un gest, o privire-o mișcare,
Puteau declanșa o piesă de teatru mistuitoare.
Pe srăzile-nguste, apoi pe lungi bulevarde
Pași stingheri în seri triste, lectură de carte,
Surâsuri în zori la cafeneaua de peste drum,
Tramvaie, forfotă și al studenției parfum.
Și fata aceea splendidă, putea fi orișicare,
Cu părul răsfirat în vânt, simplă, fremătătoare,
Recitând din clasici, sublim, cu vocea-i duioasă...
Părând o Zeiță în Amfiteatru, atât de frumoasă!
Însă cum toate se duc nostalgic... și clipele-acelea...
Au trecut, păstrând un un rol de vis, amintirea,
O lacrimă-n suflet, două vorbe în taină...
Un tren personal, fără bilet, acasă-nspre toamnă.
Dan Lucian Corb
Volumul: Iubiri pierdute-n dor
vineri, 11 septembrie 2020
miercuri, 9 septembrie 2020
vineri, 4 septembrie 2020
marți, 1 septembrie 2020
luni, 31 august 2020
sâmbătă, 29 august 2020
joi, 27 august 2020
Abonați-vă la:
Postări (Atom)