Ploile de vară

Ploile de vară curg nestăvilite
Peste orășelul în esență melancolic,
Trec pe străzi pustii fete îndrăgostite
De un strop de ploaie, absolut simbolic.

Norii se ciocnesc din întâmplare,
Fulgere și tunete apoi succed,
Cineva suspină tare și îl doare
Despărțirea, cred și chiar îl înțeleg.

Ies ușor de sub umbrele colorate
Șușoteli catifelate, admirabil,
Divele se lasă iarăși admirate,
Părul ud, ochi lucind, adorabil.

Fi-vor iar zile caniculare
Și povești pe o terasă la cafea,
Admira-vom fascinați aur culoare
Dintr-o vară-n parcul de la Cinema.

Din fereastra-n care dorul cântă 
Impresionat privești pe-afară,
Impresionantul peisaj te încântă,
`N-orășel plâng ploile de vară.

Dan Lucian Corb 21 iunie 2010
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial