Pașii mei sunt atât de singuri Fără tine pe-aici e pustiu, Mă plimb prin livada cu struguri Lăcrimând la un ceas târziu. Am pornit de mână, alături Însă te-ai abătut din drum, Mă plimb prin livada cu struguri Purtând cu mine al tău parfum. Ai și uitat de ale mele săruturi Ușor ai lăsat în urmă iubirea, Mă plimb prin livada cu struguri În mine-și face loc amăgirea. Mai știi, ne-mbrățișam în amurguri Ne iubeam, oare cum poți uita?... Mă plimb prin livada cu struguri Și niciodată n-o să te pot ierta. Dan Lucian Corb 5 mai 1990 Volumul: Din amintiri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu