Pe strazile orasului tacut doar frunzele misuna purtate de vantul ce nu se mai domoleste, in toamna tarzie suspin si o lacrima tresare-n suflet atingandu-mi singuratatea... pornesc mai departe drumul spre tine e lung visez mai departe... stiu ca ne vom intalni candva intr-o clipa imensa de fericire, esti asa de frumoasa indeosebi sufletul tau il ador, bunatatea ta,cuvintele tale ce pentru mine sunt ca miresmele florilor campului, ca picuri de ploaie argintie, ca raze de soare mangaietoare, ca fulgi de nea ce se topesc in lacrimi de dor asteapta-ma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu