Că-i ploaie, că-i senin, că-s frunze, că-s ninsori

Oricât de greu ar fi, mergi mai departe...
Citește-n zori de zi cuvinte dintr-o carte,
Iar dacă vezi că plouă, deschide o umbrelă
Și caut-o cu privirea pe fata aceea rebelă...

Ce te-a iubit cândva prea dulce și duios,
Citește-i din scrisori și plimbă-te, pe jos,
Așează-te apoi pe margine de drum...
Pe-o buturugă, adulmecă mirificul parfum...

Al florilor de vară ce râd în stropi de ploaie,
Adu-ți cu drag aminte de săruritările-n odaie,
De șoaptele acelea printre petale de trandafiri,
De dragostea aceea, acum în amintiri...

Învață s-ai răbdare, să crezi în idealuri,
Dansează chiar și singur, cu fluturii pe dealuri,
Lasă-te cuprins de vorbe din scrisori...
Că-i ploaie, că-i senin, că-s frunze, că-s ninsori.

Dan Lucian Corb 7 iunie 2020
Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial