Dor de liniștea aceea din frumoasa adolescență, dor de siguranța de atunci, de sinceritatea unei prietenii, de mamă și tată, de frați și surori, de duioasele vise din zori, dor de o cafea îndulcită cu un simplu surâs, dor de o-mbrățișare care să îți dea încredere deplină, dor de lumina din ochii limpezi, dor de clipe de-atunci când hoinăream cântând pe dealuri, pe munte, pe lunci, de visele din buzunare, de pozele de prin sertare, de sentimentele albastre pe care nu știu dacă le voi regăsi, dor de lacrima în care cea mai scumpă sărutare te-ndemna să crezi imens, în iubirea cea mai mare sfidând orice depărtare!
Dan Lucian Corb 8 aprilie 2020 Volumul: Amintiri dintr-un oraș provincial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu