Nu mai fi tristă...

Nu mai fi tristă, l-ai lăsat pe malul mării
În lacrimi și adânci suspine într-o vară,
Chiar ai crezut că ai să-l dai așa uitării,
Dar, uite, amintirile încep să doară.

Ți-a scris mulțime de scrisori, le-ai rupt,
Nu ți-a păsat atuncea de durerea lui,
Atâtea vise fine ți-a lăsat cu împrumut,
Dar tu nu le-ai păstrat, plângi dorului.

Ți-ai luat valiza, lucrurile și-ai plecat
La primii zori din gară c-un tren personal,
Auzi și-acum, auzi acel trist fluierat,
Auzi și marea, marea cum oftează-n val.

Nu mai fi tristă, l-ai lăsat pe malul mării
În lacrimi și adânci suspine într-o vară,
În sufletul lui blând, poposesc norii
Și ochii tăi, doi ochi frumoși de domnișoară.

Dan Lucian Corb 4 iulie 2019
Volumul: Iubiri pierdute-n dor