Frunzele mestecenilor sunt pictate-n galben, E toamnă prin oraș, lacrimă ochii mei, Altădată pe vremea asta urcam într-un tren, Mergeam la școală cu dor de ochii tăi. Și cum visam la prima oră, nostalgic mai visam Scriindu-ți versuri pe un caiet cu linii, În pauze timid, cumva te-mbrățișam, Acel sărut ștrengar în amintire-l ții?... Îți amintești tu oare cum într-o zi ploioasă La tine am venit cu un buchet de margarete, M-ai invitat la o cafea, ce liniște în casă, Aveai atâtea postere cu cântăreți pe un perete. Dar dintre toți artiștii, cel mai drag îți eram, Aveai încredere în mine și tare îmi plăceai, Ploua năvalnic, parcă aud stropii în geam, Mi-e dor de clipa aceea, în care mă iubeai. Dan Lucian Corb 28 octombrie 2018 Amintiri din liceu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu