E noapte, peste câmpuri mai fulguie și-i ger, O lacrimă în taină prin suflet îmi suspină, Se văd câteva stele ce licăresc pe cer, În nostalgia ta caut cea mai frumoasă rimă. Mestecenii ce-s ninși mi-alină întristarea, La masa din odaie parcă te văd citind, Cu-atâta duioșie, eu îți aud chemarea Și mă topesc iubire, de dorul tău, iubind. Același vechi pian cu clapele în rânduri Îmi îndulcește visul în care mă strecor, Tu plimbă-te agale prin ale mele gânduri Și dacă vrei, dansează, e-un cânt în do minor. Până în clipa-n care va fi să ne vedem Șoptindu-ne din cărți, cuvinte limpezii, Îți las o adiere aici, într-un poem Și te aștept, duioasă, în calea mea să vii. Dan Lucian Corb 21 decembrie 2017 Volumul: Line cuvinte a dor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu