Pustie-i cărarea pe care odată treceam

Pustie-i cărarea pe care odată treceam
Amândoi, ce doruri în suflet strângeam,
Se clatină frunzele în toamnă pe ram,
Nostalgice gânduri, în vorbe-ți credeam.

Și ce mă înduioșai când glasu-ți auzeam,
Da, și momentele în care ne povesteam,
Ce fericiți, nedezlipiți în clipele acelea eram,
Și-acum numai ploile îmi mai bat în geam.

Și cât de mult ochii limpezi ni-i îndrăgeam,
La câte filme romantice, împreună mergeam,
Uneori în lojă, după draperii, ne sărutam,
La meditații, cu mere dulci, strofe citeam.

Pustie-i cărarea pe care odată treceam
Amândoi, ce doruri în suflet strângeam,
Toate visele-ntr-un buzunar le țineam,
Doi elevi, mai știi pe ce cântec lăcrimam?!

Dan Lucian Corb 17 octombrie 2017
Volumul: Singur sub sclipiri de stele