Pe dealuri și pe maluri de ape În atâtea veri te-am așteptat, Visam să îmi fii așa aproape Iubire, mi-e sufletul apăsat. Pe câmpuri cu flori rătăceam Printre fluturi albi de mătasă, La ochii tăi duioși mă gândeam Of, cui să-i spun, vino acasă?! Și părul tău în adierea de vânt Și buzele tale mi le doream, Azi sunt o lacrimă în cuvânt Un suspin înduioșat pe un ram. De mă vei auzi seara cântând De departe și vei plânge în taină, Vino-n vis la mine-alergând Și rămâi lângă mine o toamnă. Dan Lucian Corb 9 aprilie 2017 Volumul: Adiere în suflet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu