Noi am crescut împreună La umbra plopilor ades ne-adăposteam, Te-am iubit, mi-e dor să te țin de mână Și s-alergăm prin ploaie, cum surâdeam. Noi am crescut împreună În verile cu soare pe-afară ne jucam, Of, glasul tău în suflet îmi răsună Mi-e dor de boacănele care le făceam. Noi am crescut împreună Și mi-ai lăsat un gol imens înlăcrimat, Doar amintiri acum în gânduri mi se-adună Regret enorm că singur m-ai lăsat. Noi am crescut împreună Am lacrimi cât întregul Criș, lacrimi și dor, Mă voi uita în nopți însingurate către lună Și-o să încerc să prind o lacrimă din zbor. Dan Lucian Corb 13 februarie 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu